Biblia timp de un an – Iov 5-9 – ziua 9

Cartea lui Iov – capitolele 5-8

CAPITOLUL 5
Fericit este omul pe care Dumnezeu îl mustra.

IOV5.1. Striga acum, daca o fi cineva care sa-ti raspunda. Catre care din sfintii îngeri te vei îndrepta?
IOV5.2. Mânia ucide pe cel fara de minte, iar aprinderea omoara pe cel ratacit.
IOV5.3. Am vazut pe nebun prinzând radacina si pe loc am blestemat salasul lui:
IOV5.4. Sa se departeze copiii lui de orice izbavire si sa fie calcati în picioare la poarta si nimeni sa nu le vina într-ajutor.
IOV5.5. Secerisul lui sa-l manânce flamânzii si sa-l duca cu ei în ascunzisuri si toata averea lui s-o soarba însetatii!
IOV5.6. Pentru ca nelegiuirea nu iese din pamânt si necazul nu rasare din pulbere,
IOV5.7. Ci omul îsi naste singur suferinta, precum vulturii se ridica în aer, prin puterile lor;
IOV5.8. Dar eu alerg la Dumnezeu si Lui Îi arat necazul meu.
IOV5.9. El face lucruri mari si nepatrunse, lucruri minunate si fara numar.
IOV5.10. El da ploaie pe pamânt si trimite apa pe câmpii.
IOV5.11. El înalta pe cei smeriti si izbaveste pe cei necajiti.
IOV5.12. El destrama planurile celor vicleni si cu mâinile lor nu pot sa izbândeasca.
IOV5.13. El prinde pe întelepti în istetimea lor si sfatul celor înselatori iese prost.
IOV5.14. Ziua în amiaza mare dau de întuneric si umbla ca pe timp de noapte în ceas de zi.
IOV5.15. Dar Dumnezeu scapa din gura lor pe omul dosadit si din mâna celui puternic pe cel sarac.
IOV5.16. Astfel, sarmanul prinde nadejde si nedreptatea îsi închide gura.
IOV5.17. Fericit este omul pe care Dumnezeu îl mustra! Si sa nu dispretuiesti certarea Celui Atotputernic.
IOV5.18. Caci El raneste si El leaga rana, El loveste si mâinile Lui tamaduiesc.
IOV5.19. De sase ori din nevoi te va scoate, iar a saptea oara, raul te va ocoli.
IOV5.20. În timp de foamete, te va scapa de la moarte si în batalie din primejdia sabiei.
IOV5.21. Vei fi la adapost de biciul bârfelii si nu te vei teme de prapad când va veni.
IOV5.22. Îti vei râde de pustiire si de foamete si nu-ti va pasa de fiarele pamântului.
IOV5.23. Caci vei avea legamânt cu pietrele câmpului si fiara salbatica va trai cu tine în pace.
IOV5.24. Tu vei sti cortul tau la adapost si când îti vei cerceta locuinta nu vei avea dezamagire.
IOV5.25. Vei sti ca urmasii tai sunt numerosi si ca odraslele tale sunt multe ca iarba pamântului.
IOV5.26. Sosi-vei la mormânt, la adânci batrânete, ca o sira de grâu strânsa la vremea ei.
IOV5.27. Iata ceea ce am cercetat si asa este. Asculta si învata spre folosul tau”.

CAPITOLUL 6
Iov raspunde lui Elifaz.

IOV6.l. Atunci Iov a raspuns si a grait:
IOV6.2. “O, daca durerea mea s-ar cântari si nenorocirea mea ar fi pusa la cântar!
IOV6.3. Si fiindca este mai grea decât nisipul marilor, de aceea cuvintele mele sunt bâlbâite!
IOV6.4. Pentru ca sagetile Celui Atotputernic stau înfipte în mine si duhul meu bea veninul lor, de aceea spaimele lui Dumnezeu vin cete-cete împotriva mea.
IOV6.5. Zbiara magarul salbatic când e lânga pasunea verde? Mugeste boul când sta lânga nutret?
IOV6.6. Poti sa manânci ce n-are sare fara sare? Are vreun gust albusul oului?
IOV6.7. Sufletul meu n-a voit sa se atinga de ele; inima mea s-a dezgustat de pâinea mea.
IOV6.8. Cine îmi va darui îndeplinirea rugaciunii mele si va face ca Dumnezeu sa-mi dea ce astept,
IOV6.9. Si sa primeasca sa ma sfarâme si sa-si întinda mâna si sa ma nimiceasca!
IOV6.10. Dar va fi înca o mângâiere pentru mine si voi tresalta, desi împovarat de dureri nemiloase, fiindca n-am ascuns poruncile Celui Sfânt.
IOV6.11. Ce putere mai am ca sa astept si ce viitor mai am ca sa prelungesc viata mea?
IOV6.12. Taria mea este taria pietrelor? Trupul meu este oare de arama?
IOV6.13. As putea gasi vreun sprijin în mine si tot ajutorul n-a fugit, oare, departe de mine?
IOV6.14. Celui ce este în suferinta i se cuvine mila prietenului sau, dar el uita teama de Cel Atotputernic.
IOV6.15. Fratii mei s-au aratat înselatori ca un puhoi, ca albia puhoaielor repezi.
IOV6.16. Erau acoperite de ghiata, zapada statea gramada peste ele;
IOV6.17. Dar cum se topeste zapada, ele si seaca si, cum se încalzeste, ele se usuca pe loc.
IOV6.18. Caravanele se abat din drumul lor, ele înainteaza în pustiu si se ratacesc.
IOV6.19. Caravanele din Tema asteapta, convoaiele din Saba nadajduiesc în ele.
IOV6.20. Si sunt uimiti ca au avut încredere; când sosesc lânga uscatele puhoaie sunt uimiti.
IOV6.21. Asa ati fost si voi acum pentru mine: Va scutura spaima si va este frica!
IOV6.22. Nu cumva v-am zis: Dati-mi de pomana si împartiti din averile voastre pentru mine?
IOV6.23. Sau scapati-ma din mâna unui dusman sau rascumparati-ma din mâna tiranilor?
IOV6.24. Fiti învatatorii mei si eu voi tacea; lamuriti-ma unde este pacatul meu!
IOV6.25. Cât de îmbietoare sunt cuvintele întregimii sufletesti! Dar ce judeca judecata care vine de la voi?
IOV6.26. Cugetati voi sa faceti judecata vorbelor? Duca-se în vânt cuvintele unui deznadajduit!
IOV6.27. Voi napastuiti pe orfan, voi împovarati pe prietenul vostru.
IOV6.28. Si acum întrebati si va întoarceti catre mine si în fata voastra nu voi spune minciuna!
IOV6.29. Cercetati din nou! Nu este nici o viclenie! Cercetati din nou! Dreptatea mea este mereu aici!
IOV6.30. Este oare vreo strâmbatate pe limba mea si cerul gurii mele nu va deosebi el ce este rau si ce este amar?

CAPITOLUL 7
Iov se tânguieste de ticalosia omului.

IOV7.1. Oare omul pe pamânt nu este ca într-o slujba ostaseasca si zilele lui nu sunt ca zilele unui simbrias?
IOV7.2. El este asemenea robului care suspina dupa umbra, asemenea naimitului care-si asteapta simbria.
IOV7.3. Astfel si eu am avut parte de luni de durere, si mi-au fost date nopti de suferinta.
IOV7.4. Daca ma culc, zic: Când va veni ziua? Daca ma scol, ma întreb: Când va veni seara? Si sunt napadit de fel de fel de aratari pâna la asfintit.
IOV7.5. Trupul meu e plin de paduchi si de solzi de murdarie; pielea mea crapa si se zbârceste.
IOV7.6. Zilele mele au fost mai grabnice ca suveica si s-au ispravit, fiindca firul s-a terminat.
IOV7.7. Adu-ti aminte, Doamne, ca viata mea e o suflare, ca ochiul meu nu va mai vedea fericirea.
IOV7.8. Ochiul celui ce ma vedea nu ma va mai zari; ochii Tai ma vor cauta, dar eu nu voi mai fi.
IOV7.9. Negura se risipeste, piere, tot astfel cel ce coboara în iad nu mai vine înapoi.
IOV7.10. Nu se mai înapoiaza în casa sa si locuinta sa nu-l mai cunoaste.
IOV7.11. Drept aceea nu voi pune straja gurii mele, ci voi vorbi întru deznadejdea duhului meu si ma voi plânge întru amaraciunea inimii mele.
IOV7.12. Sunt eu, oare, oceanul sau balaurul din ocean, ca sa pui sa ma pazeasca?
IOV7.13. Când gândesc: Patul meu ma va odihni, culcusul meu îmi va alina durerile,
IOV7.14. Atunci Tu ma spaimântezi cu vise si ma îngrozesti cu naluciri.
IOV7.15. Pentru aceea, sufletul meu ar vrea mai bine streangul, mai bine moartea decât aceste chinuri.
IOV7.16. Ma ispravesc, nu voi trai în veac; lasa-ma, caci zilele mele sunt o suflare.
IOV7.17. Ce este omul, ca sa-ti bati capul cu el si ca sa-i dai luarea Ta aminte?
IOV7.18. De ce îl cercetezi în fiecare dimineata si de ce îl urmaresti în orice clipa?
IOV7.19. Când vei înceta sa ma privesti? Când îmi vei da ragaz sa-mi înghit saliva?
IOV7.20. Daca am gresit, ce ti-am facut tie, Pazitorule de oameni? De ce m-ai luat tinta pentru sagetile Tale si de ce ti-am ajuns povara?
IOV7.21. De ce nu îngadui greseala mea si nu lasi sa treaca faradelegea mea? Degraba ma voi culca în tarâna; ma vei cauta, dar nu ma vei mai gasi”.

CAPITOLUL 8
Bildad mustra pe Iov.

IOV8.1. Atunci Bildad din Suah a raspuns si a zis:
IOV8.2. “Pâna când vei tot vorbi astfel de lucruri si cuvintele din gura ta vor izvorî ca vijelia?
IOV8.3. Dumnezeu o sa încovoaie ce e drept? Cel Atotputernic o sa strâmbe El dreptatea?
IOV8.4. Daca feciorii tai au pacatuit fata de El, El i-a lasat sa se prabuseasca sub povara nelegiuirii lor.
IOV8.5. Dar tu daca vii la Dumnezeu, daca te rogi de Cel Atotputernic,
IOV8.6. Daca esti nevinovat si fara pata, atunci de buna seama ca va veghea asupra ta si va cladi la loc casa dreptatii tale
IOV8.7. Si starea ta cea veche va fi nimica toata, atât de mult vei fi deasupra în starea ta cea noua.
IOV8.8. Întreaba pe cei care au fost înaintea noastra si ia aminte la cele traite si patite de parinti.
IOV8.9. Caci noi suntem de ieri si nu stim nimic, caci zilele noastre pe pamânt nu sunt decât o umbra.
IOV8.10. Ei îti vor da învatatura, ei îti vor grai si din inima lor îti vor cuvânta unele ca acestea:
IOV8.11. Oare papura creste fara balta si rogozul fara umezeala?
IOV8.12. Pe când înca este în floare si nu este taiat, el se usuca, mai înainte decât orice buruiana.
IOV8.13. Tot asa se întâmpla cu toti aceia care uita pe Dumnezeu si asa se vestejeste nadejdea celui nelegiuit.
IOV8.14. Încrederea lui e spulberata si bizuinta lui este o pânza de paianjen.
IOV8.15. Se sprijina pe casa sa, dar ea nu se tine; se agata de ea, dar casa se pravale.
IOV8.16. Sta plin de suc în fata soarelui si în gradina unde este îsi întinde vlastarii;
IOV8.17. Radacinile lui se împletesc cu pietrele si se înfig în adâncul stâncilor.
IOV8.18. Daca îl smulgi din loc, locul îl tagaduieste: Nu te-am vazut niciodata!
IOV8.19. Iata-l acum putred, pe carare, si din pamânt rasar alti vlastari.
IOV8.20. Dumnezeu nu dispretuieste pe cel desavârsit si nu ia de mâna pe raufacatori.
IOV8.21. Gura ta va fi plina înca o data de râsete si buzele tale de veselie.
IOV8.22. Cei ce te urasc se vor învesmânta în rusine si cortul celor rai va pieri!”

(Visited 11 times, 1 visits today)
+ + +