Biblia timp de un an – Iosua 1-5 – ziua 3

Cartea lui Iosua Navi – capitolele 1-5

CAPITOLUL 1
Domnul îmbărbătează pe Iosua.

IOS1.l. După moartea lui Moise, robul Domnului, a grăit Domnul cu Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, şi a zis:
IOS1.2. “Moise, robul Meu, a murit. Scoală dar şi treci Iordanul tu şi tot poporul acesta, în ţara pe care o voi da fiilor lui Israel.
IOS1.3. Tot locul pe care vor călca tălpile picioarelor voastre, îl voi da vouă, cum am spus lui Moise:
IOS1.4. De la pustie şi de la Libanul acesta până la râul cel mare, până la râul Eufratului şi până la marea cea mare spre asfinţitul soarelui vor fi hotarele voastre.
IOS1.5. Nimeni nu se va putea împotrivi ţie, în toate zilele vieţii tale. Precum am fost cu Moise, aşa voi fi şi cu tine; nu Mă voi depărta de tine şi nu te voi părăsi.
IOS1.6. Fii tare şi curajos, că tu vei împărţi poporului acestuia, prin sorţi, tara pe care M-am jurat părinţilor lor să le-o dau.
IOS1.7. Fii dar tare şi foarte curajos, ca să păzeşti şi să împlineşti toată legea pe care ţi-a încredinţat-o Moise, robul Meu; să nu te abaţi de la ea nici la dreapta nici la stânga, ca să pricepi toate câte ai de făcut.
IOS1.8. Să nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci călăuzeşte-te de ea ziua şi noaptea, ca să plineşti întocmai tot ce este scris în ea; atunci vei fi cu izbândă în căile tale şi vei păşi cu spor.
IOS1.9. Iată îţi poruncesc: Fii tare şi curajos, să nu te temi, nici să te spăimântezi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge”.
IOS1.10. Atunci a poruncit Iosua căpeteniilor poporului şi a zis:
IOS1.11. “Treceţi prin tabără şi porunciţi poporului şi-i ziceţi: Pregătiţi-vă merinde de drum, că după trei zile veţi trece peste Iordanul acesta, ca să mergeţi şi să luaţi în stăpânire pământul pe care Domnul Dumnezeul părinţilor voştri are să vi-l dea”.
IOS1.12. Iar seminţiei lui Ruben şi seminţiei lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase, Iosua le-a zis:
IOS1.13. “Aduceţi-vă aminte ce v-a poruncit Moise, sluga Domnului, când v-a zis: Domnul Dumnezeul vostru v-a liniştit şi v-a dat pământul acesta.
IOS1.14. Femeile voastre, copiii voştri şi vitele voastre să rămână în pământul pe care vi l-a dat Moise dincoace de Iordan, iar voi toţi câţi puteţi lupta, înarmându-vă, duceţi-vă înaintea fraţilor voştri şi le ajutaţi,
IOS1.15. Până ce Domnul Dumnezeul vostru va linişti şi pe fraţii voştri, cum va liniştit şi pe voi, şi până ce vor primi şi ei de moştenire pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru îl dă lor. Atunci vă veţi întoarce în moştenirea voastră şi veţi stăpâni pământul pe care Moise, sluga Domnului, vi l-a dat dincolo de Iordan, spre răsăritul soarelui”.
IOS1.16. Iar ei au răspuns lui Iosua şi au zis: “Toate, oricâte ne vei porunci, vom face şi oriunde ne vei trimite, vom merge.
IOS1.17. Cum am ascultat pe Moise, aşa te vom asculta şi pe tine, numai să fie Domnul Dumnezeul tău cu tine cum a fost cu Moise.
IOS1.18. Tot cel ce se va împotrivi poruncilor tale şi nu va asculta cuvintele tale, în toate câte vei porunci, să moară. Dar fii tare şi curajos!”

CAPITOLUL 2
Iscoadele trimise de Iosua la Ierihon.

IOS2.1. Atunci Iosua, fiul lui Navi, a trimis în taină din Sitim doi tineri să iscodească ţara şi a zis: “Duceţi-vă şi cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul!” Şi s-au dus cei doi tineri şi, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era Rahab, şi au rămas să se odihnească acolo.
IOS2.2. Şi s-a dat de ştire regelui Ierihonului: “Iată, nişte oameni din fiii lui Israel au venit aici în noaptea aceasta, ca să iscodească ţara!”
IOS2.3. Iar regele Ierihonului a trimis la Rahab să i se spună: “Scoate pe oamenii care au intrat în casa ta, în noaptea aceasta, că au venit să iscodească ţara”.
IOS2.4. Femeia însă, luând pe cei doi oameni, i-a ascuns şi a zis: “Adevărat, au venit la mine nişte oameni,
IOS2.5. Dar în amurg, când se închideau porţile, bărbaţii au plecat şi nu ştiu unde s-au dus. Alergaţi după ei şi-i veţi ajunge”.
IOS2.6. Apoi ea a suit pe cei doi oameni pe acoperiş şi i-a ascuns în nişte fuioare de în ce se aflau pe acoperişul casei ei.
IOS2.7. Iar trimişii regelui au alergat după ei pe drumul cel către Iordan, până la vad, şi porţile s-au închis îndată ce au ieşit cei ce urmăreau pe iscoade.
IOS2.8. Înainte însă de a adormi iscoadele femeia s-a suit la dânşii pe acoperiş,
IOS2.9. Şi le-a zis: “Ştiu că Domnul v-a dat vouă pământul acesta, căci frica voastră a căzut asupra noastră şi toţi locuitorii pământului acestuia au frică de voi,
IOS2.10. Pentru că am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu înaintea voastră Marea Roşie, când ah ieşit din Egipt, şi câte aţi făcut voi cu cei doi regi ai Amoreilor peste Iordan, cu Sihon şi cu Og, pe care i-aţi pierdut.
IOS2.11. Când am auzit noi de acestea, ne-a slăbit inima şi în nici unul din noi n-a mai rămas bărbăţie în faţa voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu în cer sus şi pe pământ jos.
IOS2.12. Acum dar juraţi-mi pe Domnul Dumnezeul vostru că, precum am făcut eu milă cu voi, veţi face şi voi milă cu casa tatălui meu şi daţi-mi semn de nădejde,
IOS2.13. Că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele, toată casa mea şi veţi izbăvi sufletul meu de la moarte”.
IOS2.14. Iar oamenii aceia au zis către dânsa: “Sufletul nostru îl vom pune pentru voi”. Şi ea a zis: “Când Domnul vă va da cetatea aceasta, să faceţi cu mine milă şi dreptate”.
IOS2.15. Apoi le-a dat drumul cu o frânghie pe fereastră, căci casa ei era în zidul cetăţii şi ea locuia chiar deasupra zidului.
IOS2.16. Şi le-a zis: “Duceţi-vă în munte, ca să nu vă întâlniţi cu cei ce vă urmăresc şi staţi acolo ascunşi trei zile, până se vor întoarce cei ce vă urmăresc şi apoi vă veţi duce în drumul vostru”.
IOS2.17. Iar oamenii aceia au zis către dânsa: “De nu vei face cum îţi vom zice, vom fi slobozi de acest jurământ al tău:
IOS2.18. Iată, când vom intra noi în cetate pe partea aceasta, tu să pui semn această funie roşie la fereastra pe care ne-ai slobozit, iar pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi şi pe toţi cei din familia tatălui tău să-i aduni în casa ta.
IOS2.19. Şi de va ieşi cineva afară pe uşa casei tale, sângele aceluia să fie asupra capului lui, şi noi vom fi slobozi de acest jurământ al tău; iar cine va fi cu tine în casa ta, sângele aceluia să fie asupra capului nostru, de se va atinge de el mâna cuiva.
IOS2.20. Dacă însă ne va năpăstui cineva şi va descoperi fapta noastră, atunci vom fi slobozi de acest jurământ al tău”.
IOS2.21. Şi ea le-a zis: “Să fie cum ai grăit!” Apoi le-a dat drumul şi s-au dus, iar ea a legat la fereastră funia cea roşie.
IOS2.22. Ducându-se oamenii aceia şi ajungând în munte, au aşteptat acolo trei zile, până ce s-au întors cei ce-i urmăreau, care-i căutaseră pe toate drumurile şi nu-i găsiră.
IOS2.23. Întorcându-se apoi, cei doi tineri s-au coborât din munte, au trecut Iordanul şi au venit la Iosua, fiul lui Navi, şi i-au povestit tot ce se întâmplase cu ei,
IOS2.24. Şi au zis către Iosua: “Domnul Dumnezeul nostru a dat tot pământul acesta în mâinile noastre şi toţi cei ce locuiesc în ţara aceea tremură de frica noastră”.

CAPITOLUL 3
Trecerea Iordanului.

IOS3.1. Sculându-se apoi Iosua a doua zi dis-de-dimineaţă, a pornit de la Sitim şi a venit până la Iordan, el şi toţi fiii lui Israel, şi au poposit acolo înainte de a-l trece.
IOS3.2. Iar după trei zile au trecut vestitori prin tabără,
IOS3.3. Şi au poruncit poporului, zicând: “Când veţi vedea chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru şi preoţii voştri şi pe leviţii cei ce-l duc, atunci să porniţi şi voi de la locul vostru şi să mergeţi după el.
IOS3.4. Iar depărtarea între voi şi el să fie ca de două mii de coţi; să nu vă apropiaţi prea mult de el, ca să puteţi vedea bine calea pe care aveţi să mergeţi; căci înainte n-aţi mai umblat pe calea aceasta niciodată”.
IOS3.5. Şi a mai zis Iosua către popor: “Sfinţiţi-vă pentru dimineaţă, căci mâine are să facă Domnul minuni între voi”.
IOS3.6. Iar preoţilor le-a zis Iosua: “Ridicaţi chivotul legământului Domnului şi mergeţi înaintea poporului!” Şi au luat preoţii chivotul legământului Domnului şi au purces înaintea poporului.
IOS3.7. Atunci a zis Domnul către Iosua: “În ziua aceasta voi începe a te preamări înaintea ochilor tuturor fiilor lui Israel, ca să cunoască ei că, precum am fost cu Moise, aşa am să fiu şi cu tine.
IOS3.8. Tu însă să porunceşti preoţilor care poartă chivotul legământului şi să zici: “Îndată ce veţi intra în mijlocul apelor Iordanului, să vă opriţi în Iordan!”
IOS3.9. Iar Iosua a zis către fiii lui Israel: “Veniţi încoace şi ascultaţi cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
IOS3.10. Din aceasta veţi cunoaşte că în mijlocul vostru este Dumnezeul cel viu Care va alunga de la voi pe Canaanei, pe Hetei, pe Hevei, pe Ferezei, pe Gherghesei, pe Amorei şi pe Iebusei.
IOS3.11. Iată chivotul legământului Domnului a tot pământul va trece înaintea voastră peste Iordan.
IOS3.12. Să vă alegeţi doisprezece oameni dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare seminţie;
IOS3.13. Şi îndată ce tălpile picioarelor preoţilor care duc Chivotul Domnului, Stăpânul a tot pământul, vor călca în apa Iordanului, apele Iordanului se vor despărţi: cele de la vale se vor scurge, iar cele care vin din sus se vor opri ca un perete”.
IOS3.14. Deci poporul a pornit de la corturile sale, ca să treacă Iordanul, iar preoţii care duceau chivotul legământului Domnului mergeau înaintea poporului.
IOS3.15. Îndată ce preoţii cei ce duceau chivotul au intrat în Iordan şi picioarele preoţilor, care duceau chivotul, s-au afundat în apa Iordanului,
IOS3.16. Apa care curgea din sus s-a oprit şi s-a făcut perete pe o foarte mare depărtare, până la cetatea Adam, care e lângă Ţartan, iar cea care curgea spre marea cea din Arabah, spre Marea Sărată, s-a scurs şi a secat, iar poporul a trecut în fala Ierihonului. Atunci Iordanul umplea matca sa şi ieşea din toate malurile sale, ca în timpul secerişului grâului.
IOS3.17. Preoţii care duceau chivotul legământului Domnului stăteau ca pe uscat în mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fiii lui Israel au mers ca pe uscat, până ce tot poporul a trecut prin Iordan.

CAPITOLUL 4
Semn de amintire despre trecerea Iordanului.

IOS4.1. După ce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul; a grăit Domnul către Iosua şi a zis:
IOS4.2. “Ia din popor doisprezece bărbaţi, câte un om din fiecare seminţie,
IOS4.3. Şi le porunceşte: “Luaţi din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre, duceţi-le cu voi şi le puneţi în tabăra voastră, unde aveţi să tăbărâţi la noapte”.
IOS4.4. Şi a chemat Iosua doisprezece bărbaţi pe care şi-i alesese dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare seminţie,
IOS4.5. Şi le-a zis: “Mergeţi înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, şi luaţi de acolo şi ridicaţi pe umerii voştri fiecare câte o piatră, după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israel,
IOS4.6. Ca să vă fie acestea puse pentru totdeauna ca semn în mijlocul vostru şi, când vă vor întreba mâine copiii voştri şi vor zice: Ce înseamnă aici pietrele acestea?
IOS4.7. Atunci veţi spune fiilor voştri: Apele Iordanului s-au despărţit înaintea chivotului legământului Domnului a tot pământul, când acesta l-a trecut. Şi aşa pietrele acestea vor fi pentru fiii lui Israel amintire pentru vecie”.
IOS4.8. Şi au făcut fiii lui Israel aşa cum le-a poruncit Iosua: după ce au isprăvit fiii lui Israel de trecut Iordanul, au luat douăsprezece pietre din Iordan, precum Domnul poruncise lui Iosua, după numărul seminţiilor fiilor lui Israel şi le-au dus cu ei în tabără şi le-au pus acolo.
IOS4.9. Iosua însă a pus alte douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoţilor care duceau chivotul legământului Domnului, şi sunt acolo până în ziua de astăzi.
IOS4.10. Preoţii care duceau chivotul Domnului au stat în mijlocul Iordanului până ce a isprăvit Iosua toate câte îi poruncise Domnul să spună poporului, cum poruncise Moise lui Iosua. Şi poporul a grăbit să treacă Iordanul.
IOS4.11. Iar după ce a trecut tot poporul, a trecut şi chivotul Domnului şi preoţii au mers iarăşi în fruntea poporului.
IOS4.12. Atunci au trecut şi fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, gata de război, înaintea fiilor lui Israel, cum le poruncise Moise.
IOS4.13. Ca la patruzeci de mii de oameni înarmaţi pentru război au trecut înaintea Domnului, ca să lupte împotriva cetăţii Ierihonului.
IOS4.14. În ziua aceea a preamărit Domnul pe Iosua înaintea a tot neamul lui Israel şi s-au temut de dânsul cât a trăit, cum se temuseră şi de Moise.
IOS4.15. Apoi a grăit Domnul cu Iosua şi a zis:
IOS4.16. “Porunceşte preoţilor care duc chivotul mărturiei Domnului, să iasă din Iordan”.
IOS4.17. Şi a poruncit Iosua preoţilor şi a zis: “Ieşiţi din Iordan!”
IOS4.18. Şi cum au ieşit din Iordan preoţii, cei ce duceau chivotul legământului Domnului, şi şi-au pus picioarele pe uscat, apa Iordanului a pornit pe albia sa şi a curs ca mai înainte, până peste maluri.
IOS4.19. Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi şi au tăbărât fiii lui Israel la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului.
IOS4.20. Iar cele douăsprezece pietre pe care le luaseră ei din Iordan, le-a aşezat Iosua în Ghilgal.
IOS4.21. Şi a zis fiilor lui Israel: “Când vă vor întreba fiii voştri mâine şi vor zice: Ce înseamnă aceste pietre?
IOS4.22. Să spuneţi fiilor voştri: Israel a trecut prin Iordanul acesta, ca pe uscat,
IOS4.23. Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului înaintea lor, până ce le-au trecut, cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru şi cu Marea Roşie, pe care a secat-o Domnul Dumnezeul nostru înaintea noastră până ce am trecut-o,
IOS4.24. Ca să cunoască toate neamurile pământului că puterea Domnului este mare şi ca voi să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru, în toată vremea”.

CAPITOLUL 5
Tăierea împrejur şi serbarea Paştilor în pământul făgăduinţei.

IOS5.1. Când au auzit regii Amoreilor, care locuiau peste Iordan şi regii Canaaneilor, care locuiau pe lângă mare, că Domnul Dumnezeu a secat râul Iordanului înaintea fiilor lui Israel până ce l-au trecut, a slăbit inima lor, s-au înspăimântat şi nu mai aveau curaj împotriva fiilor lui Israel.
IOS5.2. În vremea aceea a zis Domnul către Iosua: “Fă-ţi cuţite tăioase de cremene şi taie împrejur pe fiii lui Israel a doua oară”.
IOS5.3. Şi şi-a făcut Iosua cuţite ascuţite de cremene şi a tăiat împrejur pe fiii lui Israel, la locul ce se numeşte Dealul Aralot.
IOS5.4. Iată pricina pentru care Iosua a tăiat împrejur pe fiii lui Israel: Tot poporul de parte bărbătească care ieşise din Egipt, toţi cei buni de război, muriseră pe cale, în pustiu, după ieşirea din Egipt;
IOS5.5. Căci tot poporul care ieşise din Egipt era tăiat împrejur; iar poporul născut pe cale, în pustiu, după ieşirea din Egipt, nu era tăiat împrejur.
IOS5.6. Căci fiii lui Israel umblaseră prin pustiu patruzeci şi doi de ani, până ce a murit tot poporul bun de război, care ieşise din Egipt şi care nu ascultase de glasul Domnului. Acestora Domnul se jurase să nu le dea voie să vadă ţara pe care El făgăduise cu jurământ să o dea părinţilor lor, ţara în care curge lapte şi miere.
IOS5.7. În locul acestora se ridicaseră fiii lor, pe care i-a tăiat împrejur Iosua, căci nu erau tăiaţi împrejur, pentru că se născuseră pe cale.
IOS5.8. După ce poporul s-a tăiat împrejur, a rămas liniştit în tabără, până s-a însănătoşit.
IOS5.9. Apoi a zis Domnul către Iosua, fiul lui Navi: “În ziua de astăzi am ridicat de pe voi ocara Egiptului”, şi de aceea se şi numeşte locul acela Ghilgal, până în ziua aceasta.
IOS5.10. Fiii lui Israel au stat cu tabăra la Ghilgal şi au făcut acolo în şesul Ierihonului Paştile în ziua a paisprezecea a lunii, seara.
IOS5.11. Iar a doua zi de Paşti au mâncat din roadele pământului acestuia azime şi pâine nouă.
IOS5.12. În ziua aceea a încetat mana de a mai cădea şi de a doua zi, după ce au mâncat din roadele pământului, fiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au mâncat anul acela din roadele Zării Canaanului.
IOS5.13. Aflându-se însă Iosua aproape de Ierihon, a căutat cu ochii săi şi iată stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală. Şi apropiindu-se Iosua de dânsul, i-a zis: “De-ai noştri eşti sau eşti dintre duşmanii noştri?”
IOS5.14. Iar acela a răspuns: “Eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi am venit acum!” Atunci Iosua a căzut cu fala la pământ, s-a închinat şi a zis către acela: “Stăpâne, ce porunceşti slugii tale?”
IOS5.15. Zis-a către Iosua căpetenia oştirii Domnului: “Scoate-ţi încălţămintea din picioare, că locul pe care stai tu acum este sfânt!” Şi a făcut Iosua aşa.

(Visited 51 times, 1 visits today)
+ + +