Psalmii

Psalmii

PSALMUL 1
Al lui David.

PS1.1. Fericit barbatul, care n-a umblat în sfatul necredinciosilor si în calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut;
PS1.2. Ci în legea Domnului e voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea.
PS1.3. Si va fi ca un pom rasadit lânga izvoarele apelor, care rodul sau va da la vremea sa si frunza lui nu va cadea si toate câte va face vor spori:
PS1.4. Nu sunt asa necredinciosii, nu sunt asa! Ci ca praful ce-l spulbera vântul de pe fata pamântului.
PS1.5. De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecata, nici pacatosii în sfatul dreptilor.
PS1.6. Ca stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri.

PSALMUL 2
Al lui David.

PS2.1. Pentru ce s-au întarâtat neamurile si popoarele au cugetat desertaciuni?
PS2.2. S-au ridicat împaratii pamântului si capeteniile s-au adunat împreuna împotriva Domnului si a unsului Sau, zicând:
PS2.3, “Sa rupem legaturile lor si sa lepadam de la noi jugul lor”.
PS2.4. Cel ce locuieste în ceruri va râde de dânsii si Domnul îi va batjocori pe ei!
PS2.5. Atunci va grai catre ei întru urgia Lui si întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;
PS2.6. Iar Eu sunt pus împarat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.
PS2.7. Domnul a zis catre Mine: “Fiul Meu esti Tu, Eu astazi Te-am nascut!
PS2.8. Cere de la Mine si-Ti voi da neamurile mostenirea Ta si stapânirea Ta marginile pamântului.
PS2.9. Le vei paste pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!”
PS2.10. Si acum împarati întelegeti! Învatati-va toti, care judecati pamântul!
PS2.11. Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur.
PS2.12. Luati învatatura, ca nu cumva sa Se mânie Domnul si sa pieriti din calea cea dreapta, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiti toti cei ce nadajduiesc în El.

PSALMUL 3
Al lui David.

PS3.1. Doamne, cât s-au înmultit cei ce ma necajesc! Multi se scoala asupra mea;
PS3.2. Multi zic sufletului meu: “Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! ”
PS3.3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu esti, slava mea si Cel ce înalti capul meu.
PS3.4. Cu glasul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
PS3.5. Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am, ca Domnul ma va sprijini.
PS3.6. Nu ma voi teme de mii de popoare, care împrejur ma împresoara.
PS3.7. Scoala, Doamne, mântuieste-ma, Dumnezeul meu, ca Tu ai batut pe toti cei ce ma vrajmasesc în desert; dintii pacatosilor ai zdrobit.
PS3.8. A Domnului este mântuirea si peste poporul Tau, binecuvântarea Ta.

PSALMUL 4
Al lui David.

PS4.1. Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptatii mele! Întru necaz m-ai desfatat! Milostiveste-Te spre mine si asculta rugaciunea mea.
PS4.2. Fiii oamenilor, pâna când grei la inima? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna?
PS4.3. Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau; Domnul ma va auzi când voi striga catre Dânsul.
PS4.4. Mâniati-va, dar nu gresiti; de cele ce ziceti în inimile voastre, întru asternuturile voastre, va caiti.
PS4.5. Jertfiti jertfa dreptatii si nadajduiti în Domnul.
PS4.6. Multi zic: “Cine ne va arata noua cele bune?” Dar s-a însemnat peste noi lumina fetei Tale, Doamne!
PS4.7. Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin si de untdelemn ce s-a înmultit.
PS4.8. Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, îndeosebi întru nadejde m-ai asezat.

PSALMUL 5
Al lui David.

PS5.l. Graiurile mele asculta-le, Doamne! Întelege strigarea mea!
PS5.2. Ia aminte la glasul rugaciunii mele, Împaratul meu si Dumnezeul meu, caci catre Tine, ma voi ruga, Doamne!
PS5.3. Dimineata vei auzi glasul meu; dimineata voi sta înaintea Ta si ma vei vedea.
PS5.4. Ca Tu esti Dumnezeu, Care nu voiesti faradelegea, nici nu va locui lânga Tine cel ce vicleneste.
PS5.5. Nu vor sta calcatorii de lege în preajma ochilor Tai. Urât-ai pe toti cei ce lucreaza fara de lege.
PS5.6. Pierde-vei pe toti cei ce graiesc minciuna; pe ucigas si pe viclean îl uraste Domnul.
PS5.7. Iar eu, întru multimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-ma-voi spre sfânt locasul Tau, întru frica Ta.
PS5.8. Doamne, povatuieste-ma întru dreptatea Ta din pricina dusmanilor mei! Îndrepteaza înaintea mea calea Ta.
PS5.9. Ca nu este în gura lor adevar, inima lor este desarta; groapa deschisa grumazul lor, cu limbile lor viclenesc.
PS5.10. Judeca-i pe ei, Dumnezeule; sa cada din sfaturile lor; dupa multimea nelegiuirilor lor, alunga-i pe ei, ca Te-au amarât, Doamne,
PS5.11. si sa se veseleasca toti cei ce nadajduiesc întru Tine; în veac se vor bucura si le vei fi lor salas si se vor lauda cu Tine toti cei ce iubesc numele Tau.
PS5.12. Ca Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, caci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi.

PSALMUL 6
Al lui David.

PS6.1. Doamne, nu cu mânia Ta sa ma mustri pe mine, nici cu urgia Ta sa ma certi.
PS6.2. Miluieste-ma, Doamne, ca neputincios sunt; vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele;
PS6.3. Si sufletul meu s-a tulburat foarte si Tu, Doamne, pâna când?
PS6.4. Întoarce-Te, Doamne; izbaveste sufletul meu, mântuieste-ma, pentru mila Ta.
PS6.5. Ca nu este întru moarte cel ce Te pomeneste pe Tine. Si în iad cine Te va lauda pe Tine?
PS6.6. Ostenit-am întru suspinul meu, spala-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele asternutul meu voi uda.
PS6.7. Tulburatu-s-a de suparare ochiul meu, îmbatrânit-am între toti vrajmasii mei.
PS6.8. Departati-va de la mine toti cei ce lucrati faradelegea, ca a auzit Domnul glasul plângerii mele.
PS6.9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugaciunea mea a primit.
PS6.10. Sa se rusineze si sa se tulbure foarte toti vrajmasii mei; sa se întoarca si sa se rusineze foarte degrab.

PSALMUL 7
Al lui David.

PS7.l. Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nadajduit. Mântuieste-ma de toti cei ce ma prigonesc si ma izbaveste,
PS7.2. Ca nu cumva sa rapeasca sufletul meu ca un leu, nefiind cine sa ma izbaveasca, nici cine sa ma mântuiasca.
PS7.3. Doamne, Dumnezeul meu, de am facut aceasta, de este nedreptate în mâinile mele,
PS7.4. De am rasplatit cu rau celor ce mi-au facut mie rau si de am jefuit pe vrajmasii mei fara temei,
PS7.5. Sa prigoneasca vrajmasul sufletul meu si sa-l prinda, sa calce la pamânt viata mea si marirea mea în tarâna sa o aseze.
PS7.6. Scoala-Te, Doamne, întru mânia Ta, înalta-Te pâna la hotarele vrajmasilor mei; scoala-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit
PS7.7. Si adunare de popoare Te va înconjura si peste ea la înaltime Te întoarce.
PS7.8. Domnul va judeca pe popoare; judeca-ma, Doamne, dupa dreptatea mea si dupa nevinovatia mea.
PS7.9. Sfârseasca-se rautatea pacatosilor si întareste pe cel drept, Cel ce cerci inimile si rarunchii, Dumnezeule drepte.
PS7.10. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuieste pe cei drepti la inima.
PS7.11. Dumnezeu este judecator drept, tare si îndelung-rabdator si nu se mânie în fiecare zi.
PS7.12. De nu va veti întoarce, sabia Sa o va luci, arcul Sau l-a încordat si l-a pregatit
PS7.13. Si în el a gatit unelte de moarte; sagetile Lui pentru cei ce ard le-a lucrat.
PS7.14. Iata a poftit nedreptatea, a zamislit silnicia si a nascut nelegiuirea.
PS7.15. Groapa a sapat si a adâncit-o si va cadea în groapa pe care a facut-o.
PS7.16. Sa se întoarca nedreptatea lui pe capul lui si pe crestetul lui silnicia lui sa se coboare.
PS7.17. Lauda-voi pe Domnul dupa dreptatea Lui si voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.

PSALMUL 8
Al lui David.

PS8.1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tau în tot pamântul! Ca s-a înaltat slava Ta, mai presus de ceruri.
PS8.2. Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savârsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si pe razbunator.
PS8.3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna si stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic:
PS8.4. Ce este omul ca-ti amintesti de el? Sau fiul omului, ca-l cercetezi pe el?
PS8.5. Micsoratu-l-ai pe dânsul cu putin fata de îngeri, cu marire si cu cinste l-ai încununat pe el.
PS8.6. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
PS8.7. Oile si boii, toate; înca si dobitoacele câmpului;
PS8.8. Pasarile cerului si pestii marii, cele ce strabat cararile marilor.
PS8.9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tau în tot pamântul!

PSALMUL 9
Al lui David.

PS9.1. Lauda-Te-voi, Doamne, din toata inima mea, spune-voi toate minunile Tale.
PS9.2. Veseli-ma-voi si ma voi bucura de Tine; cânta-voi numele Tau, Preaînalte.
PS9.3. Când se vor întoarce vrajmasii mei înapoi, slabi-vor si vor pieri de la fata Ta!
PS9.4. Ca ai facut judecata mea si dreptatea mea; sezut-ai pe scaun, Cel ce judeci cu dreptate.
PS9.5. Certat-ai neamurile si au pierit nelegiuitii; stins-ai numele lor în veac si în veacul veacului.
PS9.6. Vrajmasului i-au lipsit de tot sabiile si cetatile i le-ai sfarâmat; pierit-a pomenirea lor în sunet.
PS9.7. Iar Domnul ramâne în veac; gatit-a scaunul Lui de judecata
PS9.8. Si El va judeca lumea; cu dreptate va judeca popoarele.
PS9.9. Si a fost Domnul scapare saracului, ajutor la vreme potrivita în necazuri.
PS9.10. Sa nadajduiasca în Tine cei ce cunosc numele Tau, ca n-ai parasit pe cei ce Te cauta pe Tine, Doamne!
PS9.11. Cântati Domnului, Celui ce locuieste în Sion, vestiti între neamuri faptele Lui.
PS9.12. Ca Cel ce razbuna sângele lor si-a adus aminte. N-a uitat strigatul saracilor.
PS9.13. Miluieste-ma, Doamne! Vezi smerenia mea, de catre vrajmasii mei, Cel ce ma înalti din portile mortii,
PS9.14. Ca sa vestesc toate laudele Tale, în portile fiicei Sionului; veseli-ma-voi de mântuirea Ta!
PS9.15. Cazut-au neamurile în groapa pe care au facut-o; în cursa aceasta, pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul lor.
PS9.16. Se cunoaste Domnul când face judecata! Întru faptele mâinilor lui s-a prins pacatosul.
PS9.17. Sa se întoarca pacatosii în iad; toate neamurile care uita pe Dumnezeu.
PS9.18. Ca nu pâna în sfârsit va fi uitat saracul, iar rabdarea saracilor în veac nu va pieri.
PS9.19. Scoala-Te, Doamne, sa nu se întareasca omul; sa fie judecate neamurile înaintea Ta!
PS9.20. Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca sa cunoasca neamurile ca oameni sunt.
PS9.21. Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz?
PS9.22. Când se mândreste necredinciosul, se aprinde saracul; se prind în sfaturile pe care le gândesc.
PS9.23. Ca se lauda pacatosul cu poftele sufletului lui, iar cel ce face strâmbatate, pe sine se binecuvinteaza.
PS9.24. Întarâtat-a cel pacatos pe Domnul, dupa multimea mâniei lui; nu-L va cauta; nu este Dumnezeu înaintea lui.
PS9.25. Spurcate sunt caile lui în toata vremea; lepadate sunt judecatile Tale de la fata lui, peste toti vrajmasii lui va stapâni.
PS9.26. Ca a zis întru inima sa: Nu ma voi clinti din neam în neam, rau nu-mi va fi.
PS9.27. Gura lui e plina de blestem, de amaraciune si de viclesug; sub limba lui osteneala si durere.
PS9.28. Sta la pânda în ascuns cu cei bogati ca sa ucida pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sarac privesc.
PS9.29. Pândeste din ascunzis, ca leul din culcusul sau; pândeste ca sa apuce pe sarac, pândeste pe sarac ca sa-l traga la el.
PS9.30. În lantul lui îl va smeri; se va pleca si va cadea asupra lui, când va stapâni pe cei saraci.
PS9.31. Ca a zis în inima lui: “Uitat-a Dumnezeu! Întors-a fata Lui, ca sa nu vada pâna în sfârsit!”
PS9.32. Scoala-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalta-se mâna Ta, nu uita pe saracii Tai pâna în sfârsit!
PS9.33. Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumnezeu? Ca a zis în inima lui: Domnul nu va cerceta!
PS9.34. Vezi, pentru ca Tu privesti la necazuri si la durere, ca sa le iei în mâinile Tale; caci în Tine se încrede saracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor.
PS9.35. Zdrobeste bratul celui pacatos si rau, pacatul lui va fi cautat si nu se va afla.
PS9.36. Împarati-va Domnul în veac si în veacul veacului! Pieriti neamuri din pamântul Lui.
PS9.37. Dorinta saracilor a auzit-o Domnul; la râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta.
PS9.38. Judeca pe sarac si pe smerit, ca sa nu se mai mândreasca omul pe pamânt.

PSALMUL 10
Al lui David.

PS10.1. În Domnul am nadajduit. Cum veti zice sufletului meu: “Muta-te în munti, ca o pasare?”
PS10.2. Ca iata pacatosii au încordat arcul, au gatit sageti în tolba, ca sa sageteze în întuneric pe cei drepti la inima.
PS10.3. Ca au surpat ceea ce ai asezat; dar dreptul ce a facut?
PS10.4. Domnul este în locasul cel sfânt al Sau, Domnul în cer are scaunul Sau. Ochii Lui spre sarac privesc, genele Lui cerceteaza pe fiii oamenilor.
PS10.5. Domnul cerceteaza pe cel drept si pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeste nedreptatea îl uraste sufletul Sau.
PS10.6. Va ploua peste pacatosi laturi, foc si pucioasa; iar suflare de vifor este partea paharului lor.
PS10.7. Ca drept este Domnul si dreptatea a iubit si fata Lui spre cel drept priveste.

PSALMUL 11
Al lui David.

PS11.l. Mântuieste-ma, Doamne, ca a lipsit cel cuvios, ca s-a împutinat adevarul de la fiii oamenilor.
PS11.2. Desertaciuni a grait fiecare catre aproapele sau, buze viclene în inima si în inima rele au grait.
PS11.3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene si limba cea plina de mândrie.
PS11.4. Pe cei ce au zis: “Cu limba noastra ne vom mari, caci buzele noastre la noi sunt; cine ne este Domn?”
PS11.5. Pentru necazul saracilor si suspinul nenorocitilor, acum Ma voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea si le voi vorbi pe fata.
PS11.6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lamurit în foc, curatat de pamânt, curatat de sapte ori.
PS11.7. Tu, Doamne, ne vei pazi si ne vei feri de neamul acesta în veac.
PS11.8. Caci, atunci când se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni.

PSALMUL 12
Al lui David.

PS12.l. Pâna când, Doamne, ma vei uita pâna în sfârsit? Pâna când vei întoarce fata Ta de la mine?
PS12.2. Pâna când voi gramadi gânduri în sufletul meu, durere în inima mea ziua si noaptea?
PS12.3. Pâna când se va înalta vrajmasul meu împotriva mea?
PS12.4. Cauta, auzi-ma, Doamne, Dumnezeul meu, lumineaza ochii mei, ca nu cumva sa adorm întru moarte,
PS12.5. Ca nu cumva sa zica vrajmasul meu: “Întaritu-m-am asupra lui”. Cei ce ma necajesc se vor bucura de ma voi clatina.
PS12.6. Iar eu spre mila Ta am nadajduit; bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta; cânta-voi Domnului, Celui ce mi-a facut bine si voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.

PSALMUL 13
Al lui David.

PS13.1. Zis-a cel nebun în inima sa: “Nu este Dumnezeu!” Stricatu-s-au oamenii si urâti s-au facut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunatate, nu este pâna la unul.
PS13.2. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, sa vada de este cel ce întelege, sau cel ce cauta pe Dumnezeu.
PS13.3. Toti s-au abatut, împreuna netrebnici s-au facut; nu este cel ce face bunatate, nu este pâna la unul.
PS13.4. Oare, nu se vor întelepti toti cei ce lucreaza faradelegea? Cei ce manânca pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat.
PS13.5. Acolo s-au temut de frica, unde nu era frica, ca Dumnezeu este cu neamul dreptilor.
PS13.6. Saracul nadajduieste în Domnul si voi ati râs de nadejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel?
PS13.7. Dar când va întoarce Domnul pe cei robiti ai poporului Sau, bucura-se-va Iacob si se va veseli Israel.

PSALMUL 14
Al lui David.

PS14.1. Doamne, cine va locui în locasul Tau si cine se va salaslui în muntele cel sfânt al Tau?
PS14.2. Cel ce umbla fara prihana si face dreptate, cel ce are adevarul în inima sa,
PS14.3. Cel ce n-a viclenit cu limba, nici n-a facut rau împotriva vecinului sau si ocara n-a rostit împotriva aproapelui sau.
PS14.4. Defaimat sa fie înaintea Lui “el ce vicleneste, iar pe cei ce se tem de Domnul îi slaveste; cel ce se jura aproapelui sau si nu se leapada,
PS14.5. Argintul sau nu l-a dat cu camata si daruri împotriva celor nevinovati n-a luat. Cel ce face acestea nu se va clatina în veac.

PSALMUL 15
Al lui David.

PS15.l. Pazeste-ma, Doamne, ca spre Tine am nadajduit.
PS15.2. Zis-am Domnului: “Domnul meu esti Tu, ca bunatatile mele nu-ti trebuie”.
PS15.3. Prin sfintii care sunt pe pamântul Lui minunata a facut Domnul toata voia întru ei.
PS15.4. Înmultitu-s-au slabiciunile celor ce alearga dupa alti dumnezei. Nu voi lua parte la adunarile lor cu jertfe de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele.
PS15.5. Domnul este partea mostenirii mele si a paharului meu. Tu esti Cel care îmi asezi mie iarasi mostenirea mea.
PS15.6. Sortii mi-au cazut între cei puternici, ca mostenirea mea este puternica.
PS15.7. Binecuvânta-voi pe Domnul, Cel ce m-a înteleptit; la aceasta si noaptea ma îndeamna inima mea.
PS15.8. Vazut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea, ca de-a dreapta mea este ca sa nu ma clatin.
PS15.9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea si s-a bucurat limba mea, dar înca si trupul meu va salaslui întru nadejde.
PS15.10. Ca nu vei lasa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tau sa vada stricaciunea.
PS15.11. Cunoscute mi-ai facut caile vietii; umplea-ma-vei de veselie cu fata Ta, si la dreapta Ta de frumuseti vesnice ma vei satura.

PSALMUL 16
O rugaciune a lui David.

PS16.1. Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte cererea mea, asculta rugaciunea mea, din buze fara de viclenie.
PS16.2. De la fata Ta judecata mea sa iasa, ochii mei sa vada cele drepte.
PS16.3. Cercetat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lamurit, dar nu s-a aflat întru mine nedreptate.
PS16.4. Ca sa nu graiasca gura mea lucruri omenesti, pentru cuvintele buzelor Tale eu am pazit cai aspre.
PS16.5. Îndreapta picioarele mele în cararile Tale, ca sa nu sovaie pasii mei.
PS16.6. Eu am strigat, ca m-ai auzit Dumnezeule; pleaca urechea Ta catre mine si auzi cuvintele mele.
PS16.7. Minunate fa milele Tale, Cel ce mântuiesti pe cei ce nadajduiesc în Tine de cei ce stau împotriva dreptei Tale.
PS16.8. Pazeste-ma, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperamântul aripilor Tale acopera-ma
PS16.9. De fata necredinciosilor care ma necajesc pe mine. Vrajmasii mei sufletul meu l-au cuprins;
PS16.10. Cu grasime inima lor si-au încuiat, gura lor a grait mândrie.
PS16.11. Izgonindu-ma acum m-au înconjurat, ochii lor si-au atintit ca sa ma plece la pamânt.
PS16.12. Apucatu-m-au ca un leu gata de prada, ca un pui de leu ce locuieste în ascunzisuri.
PS16.13. Scoala-Te, Doamne, întâmpina-i pe ei si împiedica-i! Izbaveste sufletul meu de cel necredincios, cu sabia Ta.
PS16.14. Doamne, desparte-ma de oamenii acestei lumi, ce-si iau partea în viata, caci s-a umplut pântecele lor de bunatatile Tale; saturatu-s-au fiii lor si au lasat ramasitele pruncilor.
PS16.15. Iar eu întru dreptate ma voi arata fetei Tale, satura-ma-voi când se va arata slava Ta.

PSALMUL 17
O cântare a lui David.

PS17.l. Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întarirea mea si scaparea mea si izbavitorul meu,
PS17.2. Dumnezeul meu, ajutorul meu si voi nadajdui spre Dânsul,
PS17.3. Aparatorul meu si puterea mântuirii mele si sprijinitorul meu.
PS17.4. Laudând voi chema pe Domnul si de vrajmasii mei ma voi izbavi.
PS17.5. Cuprinsu-m-au durerile mortii si râurile faradelegii m-au tulburat.
PS17.6. Durerile iadului m-au înconjurat; întâmpinatu-m-au laturile mortii.
PS17.7. Si când ma necajeau am chemat pe Domnul si catre Dumnezeul meu am strigat.
PS17.8. Auzit-a din locasul Lui cel sfânt glasul meu si strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile Lui.
PS17.9. si s-a clatinat si s-a cutremurat pamântul si temeliile muntilor s-au tulburat si s-au clatinat ca S-a mâniat pe ele Dumnezeu.
PS17.10. Întru mânia Lui fum s-a ridicat si para de foc de la fata Lui, carbuni aprinsi de la El.
PS17.11. Si a plecat cerurile si S-a coborât si negura era sub picioarele Lui.
PS17.12. Si S-a suit pe heruvimi si a zburat; zburat-a pe aripile vântului.
PS17.13. Si si-a pus întunericul acoperamânt, împrejurul Lui cortul Lui, apa întunecoasa în norii vazduhului.
PS17.14. De stralucirea fetei Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindina si carbuni de foc.
PS17.15. Si a tunat din cer Domnul si Cel Preaînalt a dat glasul Sau.
PS17.16. Trimis-a sageti si i-a risipit pe ei, si fulgere a înmultit si i-a tulburat pe ei.
PS17.17. Si s-au aratat izvoarele apelor si s-au descoperit temeliile lumii,
PS17.18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului mâniei Tale.
PS17.19. Trimis-a din înaltime si m-a luat, ridicatu-m-a din ape multe.
PS17.20. Izbaveste-ma de vrajmasii mei cei tari si de cei ce ma urasc pe mine, ca s-au întarit mai mult decât mine.
PS17.21. Întâmpinatu-m-au ei în ziua necazului meu, dar Domnul a fost întarirea mea
PS17.22. Si m-a scos la loc larg, m-a izbavit, ca m-a voit.
PS17.23. Si îmi va rasplati mie Domnul dupa dreptatea mea, si dupa curatia mâinilor mele îmi va rasplati mie,
PS17.24. Ca am pazit caile Domnului si n-am fost necredincios Dumnezeului meu.
PS17.25. Ca toate judecatile Lui sunt înaintea mea, si îndreptarile Lui nu s-au departat de la mine.
PS17.26. Si voi fi fara prihana cu Dânsul, si ma voi pazi de faradelegea mea.
PS17.27. Si îmi va rasplati mie Domnul dupa dreptatea mea, si dupa curatia mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
PS17.28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; si cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.
PS17.29. Si cu cel ales, ales vei fi; si cu cel îndaratnic Te vei îndaratnici.
PS17.30. Ca Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui, si ochii mândrilor îi vei smeri.
PS17.31. Ca Tu vei aprinde faclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu.
PS17.32. Caci cu Tine ma voi izbavi de ispita, si cu Dumnezeul meu voi trece zidul.
PS17.33. Dumnezeul meu, fara prihana este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lamurite; scut este tuturor celor ce nadajduiesc în El.
PS17.34. Ca cine este Dumnezeu afara de Domnul? Si cine este Dumnezeu afara de Dumnezeul nostru?
PS17.35. Dumnezeu, Cel ce ma încinge cu putere, si a pus fara prihana calea mea.
PS17.36. Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului si peste cele înalte ma pune.
PS17.37. Cel ce întaresti mâinile mele în vreme de razboi, si ai pus arc de arama în bratele mele.
PS17.38. Si mi-ai dat mie scutul mântuirii mele si dreapta Ta m-a sprijinit.
PS17.39. Si certarea Ta m-a îndreptat pâna în sfârsit, si certarea Ta însasi ma va învata.
PS17.40. Largit-ai pasii mei sub mine, si n-au slabit picioarele mele.
PS17.41. Urmari-voi pe vrajmasii mei si-i voi prinde pe dânsii si nu ma voi întoarce pâna ce se vor sfârsi.
PS17.42. Îi voi zdrobi pe ei si nu vor putea sa stea, cadea-vor sub picioarele mele.
PS17.43. Si m-ai încins cu putere spre razboi si ai împiedicat pe toti cei ce se sculau împotriva mea.
PS17.44. Si pe vrajmasii mei i-ai facut sa fuga, iar pe cei ce ma urasc pe mine i-ai nimicit.
PS17.45. Strigat-au catre Domnul, si nu era cel ce mântuieste; si nu i-a auzit pe ei.
PS17.46. Si-i voi sfarâma pe ei ca praful în fata vântului, ca tina ulitelor îi voi zdrobi pe ei.
PS17.47. Izbaveste-ma de razvratirile poporului; pusu-m-ai capetenie neamurilor.
PS17.48. Poporul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit mie. Cu auzul urechii m-a auzit.
PS17.49. Fiii straini m-au mintit pe mine. Fiii straini au îmbatrânit si au schiopatat din cararile lor.
PS17.50. Viu este Domnul si binecuvântat este Dumnezeul meu, si sa se înalte Dumnezeul mântuirii mele.
PS17.51. Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat izbânda si mi-ai supus popoarele; Izbavitorul meu de vrajmasii ceâ furiosi,
PS17.52. De la cei ce se ridica împotriva mea, înalta-ma, de omul nedrept izbaveste-ma.
PS17.53. Pentru aceasta Te voi lauda între neamuri, Doamne, si numele Tau îl voi cânta.
PS17.54. Cel ce maresti mântuirea împaratului Tau si faci mila unsului Tau, lui David si semintiei lui pâna în veac.

PSALMUL 18
Al lui David.

PS18.l. Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria.
PS18.2. Ziua zilei spune cuvânt, si noaptea noptii vesteste stiinta.
PS18.3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda.
PS18.4. În tot pamântul a iesit vestirea lor, si la marginile lumii cuvintele lor.
PS18.5. În soare si-a pus locasul sau; si el este ca un mire ce iese din camara sa.
PS18.6. Bucura-se-va ca un urias, care alearga drumul lui.
PS18.7. De la marginea cerului iesirea lui, si oprirea lui pâna la marginea cerului; si nu este cine sa se ascunda de caldura lui.
PS18.8. Legea Domnului este fara prihana, întoarce sufletele; marturia Domnului este credincioasa, întelepteste pruncii;
PS18.9. Judecatile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este stralucitoare, lumineaza ochii.
PS18.10. Frica de Domnul este curata, ramâne în veacul veacului. Judecatile Domnului sunt adevarate, toate îndreptatite.
PS18.11. Dorite sunt mai mult decât aurul, si decât piatra cea de mare pret; si mai dulci decât mierea si fagurele.
PS18.12. Ca robul Tau le pazeste pe ele, si rasplatire multa are.
PS18.13. Greselile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curateste-ma
PS18.14. Si de cele straine fereste pe robul Tau; de nu ma vor stapâni, atunci fara prihana voi fi si ma voi curati de pacat mare.
PS18.15. Si vor bineplacea cuvintele gurii mele si cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu si Izbavitorul meu.

PSALMUL 19
Al lui David.

PS19.l. Sa te auda Domnul în ziua necazului si sa te apere numele Dumnezeului lui Iacob.
PS19.2. Trimita tie ajutor din locasul Sau cel sfânt si din Sion sa te sprijineasca pe tine.
PS19.3. Pomeneasca toata jertfa ta si arderea de tot a ta bineplacuta sa-I fie.
PS19.4. Dea tie Domnul dupa inima ta si tot sfatul tau sa-l plineasca.
PS19.5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta si întru numele Dumnezeului nostru ne vom mari. Plineasca Domnul toate cererile tale.
PS19.6. Acum am cunoscut ca a mântuit Domnul pe unsul Sau, cu puterea dreptei Sale.
PS19.7. Îl va auzi pe dânsul din cerul cel sfânt al Lui.
PS19.8. Unii se lauda cu carutele lor, altii cu caii lor, iar noi ne laudam cu numele Domnului Dumnezeului nostru.
PS19.9. Acestia s-au împiedicat si au cazut, iar noi ne-am sculat si ne-am îndreptat.
PS19.10. Doamne, mântuieste pe împaratul si ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.

PSALMUL 20
Al lui David.

PS20.1. Doamne, întru puterea Ta se va veseli împaratul si întru mântuirea Ta se va bucura foarte.
PS20.2. Dupa dorirea inimii lui i-ai dat lui, si de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el.
PS20.3. Ca l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântarile bunatatii, pus-ai pe capul lui cununa de piatra scumpa.
PS20.4. Viata a cerut de la Tine si i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.
PS20.5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slava si mare cuviinta vei pune peste el.
PS20.6. Ca îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu fata Ta.
PS20.7. Ca împaratul nadajduieste în Domnul si întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti.
PS20.8. Afla-se mâna Ta peste toti vrajmasii Tai, dreapta Ta sa afle pe toti cei ce Te urasc pe Tine.
PS20.9. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea aratarii Tale;
PS20.10. Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, si-i va mânca pe ei focul.
PS20.11. Rodul lor de pe pamânt îl vei pierde si samânta lor dintre fiii oamenilor.
PS20.12. Ca au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea sa stea.
PS20.13. Ca îi vei pune pe ei pe fuga si cu arcul Tau vei tinti capul lor.
PS20.14. Înalta-Te, Doamne, întru taria Ta, cânta-vom si vom lauda puterile Tale.

PSALMUL 21
Al lui David.

PS21.1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai parasit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greselilor mele.
PS21.2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua si nu vei auzi, si noaptea si nu Te vei gândi la mine.
PS21.3. Iar Tu întru cele sfinte locuiesti, lauda lui Israel.
PS21.4. În Tine au nadajduit parintii nostri, nadajduit-au în Tine si i-ai izbavit pe ei.
PS21.5. Catre Tine au strigat si s-au mântuit, în Tine au nadajduit si nu s-au rusinat.
PS21.6. Iar eu sunt vierme si nu om, ocara oamenilor si defaimarea poporului.
PS21.7. Toti cei ce m-au vazut m-au batjocorit, grait-au cu buzele, clatinat-au capul zicând:
PS21.8. “Nadajduit-a spre Domnul, izbaveasca-l pe el, mântuiasca-l pe el, ca-l voieste pe el”.
PS21.9. Ca Tu esti Cel ce m-ai scos din pântece, nadejdea mea, de la sânul maicii mele.
PS21.10. Spre Tine m-am aruncat de la nastere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu esti Tu.
PS21.11. Nu Te departa de la mine, ca necazul este aproape, si nu este cine sa-mi ajute.
PS21.12. Înconjuratu-m-au vitei multi, tauri grasi m-au împresurat.
PS21.13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce rapeste si racneste.
PS21.14. Ca apa m-am varsat si s-au risipit toate oasele mele.
PS21.15. Facutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeste în mijlocul pântecelui meu.
PS21.16. Uscatu-s-a ca un vas de lut taria mea, si limba mea s-a lipit de cerul gurii mele si în tarâna mortii m-ai coborât.
PS21.17. Ca m-au înconjurat câini multi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
PS21.18. Strapuns-au mâinile mele si picioarele mele.
PS21.19. Numarat-au toate oasele mele, iar ei priveau si se uitau la mine.
PS21.20. Împartit-au hainele mele lorusi si pentru camasa mea au aruncat sorti.
PS21.21. Iar Tu, Doamne, nu departa ajutorul Tau de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
PS21.22. Izbaveste de sabie sufletul meu si din gheara câinelui viata mea.
PS21.23. Izbaveste-ma din gura leului si din coarnele taurilor smerenia mea.
PS21.24. Spune-voi numele Tau fratilor mei; în mijlocul adunarii Te voi lauda, zicând:
PS21.25. Cei ce va temeti de Domnul, laudati-L pe El, toata semintia lui Iacob slaviti-L pe El!
PS21.26. Sa se teama de Dânsul toata semintia lui Israel.
PS21.27. Ca n-a defaimat, nici n-a lepadat ruga saracului,
PS21.28. Nici n-a întors fala Lui de la mine si când am strigat catre Dânsul, m-a auzit.
PS21.29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugaciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
PS21.30. Mânca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul, iar cei ce-L cauta pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
PS21.31. Îsi vor aduce aminte si se vor întoarce la Domnul toate marginile pamântului.
PS21.32. Si se vor închina înaintea Lui toate semintiile neamurilor.
PS21.33. Ca a Domnului este împaratia si El stapâneste peste neamuri.
PS21.34. Mâncat-au si s-au închinat toti grasii pamântului, înaintea Lui vor cadea toti cei ce se coboara în pamânt.
PS21.35. Si sufletul meu în El viaza, si semintia mea va sluji Lui.
PS21.36. Se va vesti Domnului neamul ce va sa vina. Si vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naste si ce a facut Domnul.

PSALMUL 22
Al lui David.

PS22.1. Domnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi.
PS22.2. La loc de pasune, acolo m-a salasluit; la apa odihnei m-a hranit.
PS22.3. Sufletul meu l-a întors, povatuitu-m-a pe caile dreptatii, pentru numele Lui.
PS22.4. Ca de voi si umbla în mijlocul mortii, nu ma voi teme de rele; ca Tu cu mine esti.
PS22.5. Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au mângâiat.
PS22.6. Gatit-ai masa înaintea mea, împotriva celor ce ma necajesc; uns-ai cu untdelemn capul meu si paharul Tau este adapându-ma ca un puternic.
PS22.7. Si mila Ta ma va urma în toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

PSALMUL 23
Al lui David.

PS23.1. Al Domnului este pamântul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc în ea.
PS23.2. Acesta pe mari l-a întemeiat pe el si pe râuri l-a asezat pe el.
PS23.3. Cine se va sui în muntele Domnului Si cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
PS23.4. Cel nevinovat cu mâinile si curat cu inima, care n-a luat în desert sufletul sau si nu s-a jurat cu viclesug aproapelui sau.
PS23.5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul si milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul sau.
PS23.6. Acesta este neamul celor ce-L cauta pe Domnul, al celor ce cauta fata Dumnezeului lui Iacob.
PS23.7. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra Împaratul slavei.
PS23.8. Cine este acesta Împaratul slavei? Domnul Cel tare si puternic, Domnul Cel tare în razboi.
PS23.9. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice si va intra Împaratul slavei.
PS23.10. Cine este acesta Împaratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împaratul slavei.

PSALMUL 24
Al lui David.

PS24.1. Catre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
PS24.2. Spre Tine am nadajduit, sa nu fiu rusinat în veac, nici sa râda de mine vrajmasii mei.
PS24.3. Pentru ca toti cei ce Te asteapta pe Tine nu se vor rusina; sa se rusineze toti cei ce fac faradelegi în desert.
PS24.4. Caile Tale, Doamne, arata-mi, si cararile Tale ma învata.
PS24.5. Îndrepteaza-ma spre adevarul Tau si ma învata, ca Tu esti Dumnezeu, Mântuitorul meu, si pe Tine Te-am asteptat toata ziua.
PS24.6. Adu-ti aminte de îndurarile si milele Tale, Doamne, ca din veac sunt.
PS24.7. Pacatele tineretilor mele si ale nestiintei mele nu le pomeni.
PS24.8. Dupa mila Ta pomeneste-ma Tu, pentru bunatatea Ta, Doamne.
PS24.9. Bun si drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce gresesc în cale.
PS24.10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecata, învata-va pe cei blânzi caile Sale.
PS24.11. Toate caile Domnului sunt mila si adevar pentru cei ce cauta asezamântul Lui si marturiile Lui.
PS24.12. Pentru numele Tau, Doamne, curateste pacatul meu ca mult este.
PS24.13. Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o.
PS24.14. Sufletul lui întru bunatati se va salaslui si semintia lui va mosteni pamântul.
PS24.15. Domnul este întarirea celor ce se tem de El, asezamântul Lui îl va arata lor.
PS24.16. Ochii mei sunt pururea spre Domnul ca El va scoate din lat picioarele mele.
PS24.17. Cauta spre mine si ma miluieste, ca parasit si sarac sunt eu.
PS24.18. Necazurile inimii mele s-au înmultit; din nevoile mele scoate-ma.
PS24.19. Vezi smerenia mea si osteneala mea si-mi iarta toate pacatele mele.
PS24.20. Vezi pe vrajmasii mei ca s-au înmultit si cu ura nedreapta m-au urât.
PS24.21. Pazeste sufletul meu si ma izbaveste, ca sa nu ma rusinez ca am nadajduit în Tine.
PS24.22. Cei fara rautate si cei drepti s-au lipit de mine, ca Te-am asteptat, Doamne.
PS24.23. Izbaveste, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.

PSALMUL 25
Al lui David.

PS25.1. Judeca-ma, Doamne, ca eu întru nerautate am umblat si în Domnul nadajduind, nu voi slabi.
PS25.2. Cerceteaza-ma, Doamne, si ma cearca; aprinde rarunchii si inima mea.
PS25.3. Ca mila Ta este înaintea ochilor mei si bine mi-a placut adevarul Tau.
PS25.4. Nu am sezut în adunarea desertaciunii si cu calcatorii de lege nu voi intra.
PS25.5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc si cu cei necredinciosi nu voi sedea.
PS25.6. Spala-voi întru cele nevinovate mâinile mele si voi înconjura jertfelnicul Tau, Doamne,
PS25.7. Ca sa aud glasul laudei Tale si sa spun toate minunile Tale.
PS25.8. Doamne, iubit-am bunacuviinta casei Tale si locul locasului slavei Tale.
PS25.9. Sa nu pierzi cu cei necredinciosi sufletul meu si cu varsatorii de sânge viata mea,
PS25.10. Întru ale caror mâini sunt faradelegi si dreapta carora e plina de daruri.
PS25.11. Iar eu întru nerautatea mea am umblat; izbaveste-ma, Doamne, si ma miluieste,
PS25.12. Caci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunari Te voi binecuvânta, Doamne.

PSALMUL 26
Al lui David.

PS26.1. Domnul este luminarea mea si mântuirea mea; de cine ma voi teme?
PS26.2. Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi înfricosa?
PS26.3. Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac rau, ca sa manânce trupul meu;
PS26.4. Cei ce ma necajesc si vrajmasii mei, aceia au slabit si au cazut.
PS26.5. De s-ar rândui împotriva mea ostire, nu se va înfricosa inima mea;
PS26.6. De s-ar ridica împotriva mea razboi, eu în El nadajduiesc.
PS26.7. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi cauta: sa locuiesc în casa Domnului în toate zilele vietii mele,
PS26.8. Ca sa vad frumusetea Domnului si sa cercetez locasul Lui.
PS26.9. Ca Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui;
PS26.10. Pe piatra m-a înaltat. Si acum iata, a înaltat capul meu peste vrajmasii mei.
PS26.11. Înconjurat-am si am jertfit în cortul Lui jertfa de lauda. Îl voi lauda si voi cânta Domnului.
PS26.12. Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat; miluieste-ma si ma asculta.
PS26.13. Tie a zis inima mea: Pe Domnul voi cauta. Te-a cautat fata mea; fata Ta, Doamne, voi cauta.
PS26.14. Sa nu-ti întorci fata Ta de la mine si sa nu Te abati întru mânie de la robul Tau;
PS26.15. Ajutorul meu fii, sa nu ma lepezi pe mine si sa nu ma lasi, Dumnezeule, Mântuitorul meu.
PS26.16. Ca tatal meu si mama mea m-au parasit, dar Domnul m-a luat.
PS26.17. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta si ma îndrepteaza pe cararea dreapta, din pricina vrajmasilor mei.
PS26.18. Nu ma da pe mine pe mâna celor ce ma necajesc, ca s-au ridicat împotriva mea martori nedrepti si nedreptatea a mintit siesi.
PS26.19. Cred ca voi vedea bunatatile Domnului, în pamântul celor vii.
PS26.20. Asteapta pe Domnul, îmbarbateaza-te si sa se întareasca inima ta si asteapta pe Domnul.

PSALMUL 27
Al lui David.

PS27.1. Catre Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Ca de nu ma vei auzi, ma voi asemana cu cei care se coboara în groapa.
PS27.2. Asculta glasul rugaciunii mele când ma rog catre Tine, când ridic mâinile mele catre locasul Tau cel sfânt.
PS27.3. Sa nu tragi cu cei pacatosi sufletul meu, si cu cei ce lucreaza nedreptate sa nu ma pierzi,
PS27.4. Cu cei ce graiesc pace catre aproapele lor, dar cele rele sunt în inimile lor.
PS27.5. Da-le lor dupa faptele lor si dupa viclesugul gândurilor lor.
PS27.6. Dupa lucrul mâinilor lor, da-le lor; rasplateste-i dupa faptele lor,
PS27.7. Ca n-au înteles lucrurile Domnului si faptele mâinilor Lui; îi vei darâma si nu-i vei zidi.
PS27.8. Binecuvântat este Domnul ca a auzit glasul rugaciunii mele.
PS27.9. Domnul este ajutorul si aparatorul meu, în El a nadajduit inima mea si mi-a ajutat.
PS27.10. Si a înflorit trupul meu si de bunavoia mea Îl voi lauda pe El.
PS27.11. Domnul este întarirea poporului Sau si aparator mântuirilor unsului Sau.
PS27.12. Mântuieste poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; paste-i pe ei si-i ridica pâna în veac.

PSALMUL 28
Al lui David.

PS28.l. Aduceti Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceti Domnului mieii oilor, aduceti Domnului slava si cinste;
PS28.2. Aduceti Domnului slava numelui Sau; închinati-va Domnului în curtea cea sfânta a Lui.
PS28.3. Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul slavei a tunat; Domnul peste ape multe.
PS28.4. Glasul Domnului întru tarie, glasul Domnului întru mare cuviinta;
PS28.5. Glasul Domnului cel ce sfarâma cedrii si va zdrobi Domnul cedrii Libanului;
PS28.6. El face sa sara Libanul ca un vitel; iar Ermonul ca un pui de gazela.
PS28.7. Glasul Domnului, cel ce varsa para focului.
PS28.8. Glasul Domnului, cel ce cutremura pustiul si va cutremura Domnul pustiul Cadesului.
PS28.9. Glasul Domnului dezleaga pântecele cerboaicelor, glasul Domnului despoaie cedrii si în locasul Lui, fiecare va spune: Slava!
PS28.10. Domnul va împarati peste potop si va sedea Domnul Împarat în veac.
PS28.11. Domnul tarie poporului Sau va da, Domnul va binecuvânta pe poporul Sau cu pace.

PSALMUL 29
Al lui David.

PS29.1. Te voi înalta, Doamne, ca m-ai ridicat si n-ai veselit pe vrajmasii mei împotriva mea.
PS29.2. Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am catre Tine si m-ai vindecat.
PS29.3. Doamne, scos-ai din iad sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se coboara în groapa.
PS29.4. Cântati Domnului cei cuviosi ai Lui si laudati pomenirea sfinteniei Lui.
PS29.5. Ca iutime este întru mânia Lui si viata întru voia Lui; seara se va salaslui plângerea, iar dimineata bucuria.
PS29.6. Iar eu am zis întru îndestularea mea: “Nu ma voi clatina în veac!”
PS29.7. Doamne, întru voia Ta, dat-ai frumusetii mele putere; dar când ti-ai întors fata Ta, eu m-am tulburat.
PS29.8. Catre Tine, Doamne, voi striga si catre Dumnezeul meu ma voi ruga.
PS29.9. Ce folos ai de sângele meu de ma cobor în stricaciune? Oare, Te va lauda pe Tine tarâna, sau va vesti adevarul Tau?
PS29.10. Auzit-a Domnul si m-a miluit; Domnul a fost ajutorul meu!
PS29.11. Schimbat-ai plângerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu si m-ai încins cu veselie.
PS29.12. Ca slava mea sa-ti cânte tie si sa nu ma mâhnesc; Doamne, Dumnezeul meu, în veac Te voi lauda!

PSALMUL 30
Al lui David.

PS30.1. Spre Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu fiu rusinat în veac. Întru îndreptarea Ta izbaveste-ma si ma scoate. PS30.2. Pleaca spre mine urechea Ta, grabeste de ma scoate. Fii mie Dumnezeu aparator si casa de scapare ca sa ma mântuiesti.
PS30.3. Ca puterea mea si scaparea mea esti Tu si pentru numele Tau ma vei povatui si ma vei hrani.
PS30.4. Scoate-ma-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, ca Tu esti aparatorul meu.
PS30.5. În mâinile Tale îmi voi da duhul meu; izbavitu-m-ai, Doamne, Dumnezeul adevarului.
PS30.6. Urât-ai pe cei ce pazesc desertaciuni în zadar, iar eu spre Domnul am nadajduit.
PS30.7. Bucura-ma-voi si ma voi veseli de mila Ta, ca ai cautat spre smerenia mea, mântuit-ai din nevoi sufletul meu
PS30.8. Si nu m-ai lasat în mâinile vrajmasului; pus-ai în loc desfatat picioarele mele.
PS30.9. Miluieste-ma, Doamne, ca ma necajesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul meu, sufletul meu si inima mea.
PS30.10. Ca s-a stins întru durere viata mea si anii mei în suspinuri; slabit-a întru saracie taria mea si oasele mele s-au tulburat.
PS30.11. La toti vrajmasii mei m-am facut de ocara si vecinilor mei foarte, si frica cunoscutilor mei. Cei ce ma vedeau afara fugeau de mine.
PS30.12. Uitat am fost ca un mort din inima lor, ajuns-am ca un vas stricat.
PS30.13. Ca am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, când se adunau ei împreuna împotriva mea; ca sa ia sufletul meu s-au sfatuit.
PS30.14. Iar eu catre Tine am nadajduit, Doamne, zis-am: “Tu esti Dumnezeul meu!”
PS30.15. În mâinile Tale, soarta mea, izbaveste-ma din mâna vrajmasilor mei si de cei ce ma prigonesc.
PS30.16. Arata fata Ta peste robul Tau, mântuieste-ma cu mila Ta!
PS30.17. Doamne, sa nu fiu rusinat, ca Te-am chemat pe Tine; sa se rusineze necredinciosii si sa se coboare în iad.
PS30.18. Mute sa fie buzele cele viclene, care graiesc împotriva dreptului faradelege, cu mândrie si cu defaimare.
PS30.19. Cât este de mare multimea bunatatii Tale, Doamne, pe care ai gatit-o celor ce se tem de Tine, pe care ai facut-o celor ce nadajduiesc în Tine, înaintea fiilor oamenilor!
PS30.20. Ascunde-i-vei pe dânsii cu acoperamântul fetei Tale de tulburarea oamenilor.
PS30.21. Acoperi-i-vei pe ei în cortul Tau de împotrivirea limbilor.
PS30.22. Binecuvântat este Domnul, ca minunata a fost mila Sa, în cetate întarita.
PS30.23. Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepadat sunt de la fata ochilor Tai.
PS30.24. Pentru aceasta ai auzit glasul rugaciunii mele când am strigat catre Tine.
PS30.25. Iubiti pe Domnul toti cuviosii Lui ca adevarul cauta Domnul si rasplateste celor ce se mândresc, cu prisosinta.
PS30.26. Îmbarbatati-va si sa se întareasca inima voastra, toii cei ce nadajduiti în Domnul.

PSALMUL 31
Al lui David.

PS31.l. Fericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au acoperit pacatele.
PS31.2. Fericit barbatul, caruia nu-i va socoti Domnul pacatul, nici nu este în gura lui viclesug.
PS31.3. Ca am tacut, îmbatrânit-au oasele mele, când strigam toata ziua.
PS31.4. Ca ziua si noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta si am cazut în suferinta când ghimpele Tau ma împungea.
PS31.5. Pacatul meu l-am cunoscut si faradelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea.
PS31.6. Zis-am: “Marturisi-voi faradelegea mea Domnului”; si Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu.
PS31.7. Pentru aceasta se va ruga catre Tine tot cuviosul la vreme potrivita, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
PS31.8. Tu esti scaparea mea din necazul ce ma cuprinde, bucuria mea; izbaveste-ma de cei ce m-au înconjurat.
PS31.9. Întelepti-te-voi si te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; atinti-voi spre tine ochii Mei.
PS31.10. Nu fi ca un cal si ca un catâr, la care nu este pricepere; cu zabala si cu frâu falcile lor voi strânge ca sa nu se apropie de tine.
PS31.11. Multe sunt bataile pacatosului; iar pe cel ce nadajduieste în Domnul, mila îl va înconjura.
PS31.12. Veseliti-va în Domnul si va bucurati, dreptilor, si va laudati toti cei drepti la inima.

PSALMUL 32
Al lui David, la Evrei fara titlu.

PS32.1. Bucurati-va, dreptilor; celor drepti li se cuvine lauda.
PS32.2. Laudati pe Domnul în alauta, în psaltire cu zece strune cântati-I Lui.
PS32.3. Cântati-I Lui cântare noua, cântati-I frumos, cu strigat de bucurie.
PS32.4. Ca drept este cuvântul Domnului si toate lucrurile Lui întru credinta.
PS32.5. Iubeste milostenia si judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pamântul.
PS32.6. Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întarit si cu duhul gurii Lui toata puterea lor.
PS32.7. Adunat-a ca într-un burduf apele marii, pus-a în vistierii adâncurile.
PS32.8. Sa se teama de Domnul tot pamântul si de El sa se cutremure toii locuitorii lumii.
PS32.9. Ca El a zis si s-au facut, El a poruncit si s-au zidit.
PS32.10. Domnul risipeste sfaturile neamurilor, leapada gândurile popoarelor si defaima sfaturile capeteniilor.
PS32.11. Iar sfatul Domnului ramâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
PS32.12. Fericit este neamul caruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de mostenire Lui.
PS32.13. Din cer a privit Domnul, vazut-a pe toti fiii oamenilor.
PS32.14. Din locasul Sau, cel gata, privit-a spre toti cei ce locuiesc pamântul.
PS32.15. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
PS32.16. Nu se mântuieste împaratul cu ostire multa si uriasul nu se va mântui cu multimea tariei lui.
PS32.17. Mincinos este calul spre scapare si cu multimea puterii lui nu te va izbavi.
PS32.18. Iata ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce nadajduiesc în mila Lui. Ca sa izbaveasca de moarte sufletele lor si sa-i hraneasca pe ei în foamete.
PS32.19. Si sufletul nostru asteapta pe Domnul, ca ajutorul si aparatorul nostru este.
PS32.20. Ca în El se va veseli inima noastra si în numele cel sfânt al Lui am nadajduit.
PS32.21. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi întru Tine.

PSALMUL 33
Al lui David.

PS33.l. Bine voi cuvânta pe Domnul în toata vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
PS33.2. În Domnul se va lauda sufletul meu; sa auda cei blânzi si sa se veseleasca.
PS33.3. Slaviti pe Domnul împreuna cu mine si sa înaltam numele Lui împreuna.
PS33.4. Cautat-am pe Domnul si m-a auzit si din toate necazurile mele m-a izbavit.
PS33.5. Apropiati-va de El si va luminati; si fetele voastre sa nu se rusineze.
PS33.6. Saracul acesta a strigat si Domnul l-a auzit pe el si din toate necazurile lui l-a izbavit.
PS33.7. Strajui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El si-i va izbavi pe ei.
PS33.8. Gustati si vedeti ca bun este Domnul; fericit barbatul care nadajduieste în El.
PS33.9. Temeti-va de Domnul toti sfintii Lui, ca n-au lipsa cei ce se tem de El.
PS33.10. Bogatii au saracit si au flamânzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele.
PS33.11. Veniti fiilor, ascultati-ma pe mine, frica Domnului va voi învata pe voi;
PS33.12. Cine este omul cel ce voieste viata, care iubeste sa vada zile bune? Opreste-ti limba de la rau si buzele tale sa nu graiasca viclesug.
PS33.13. Fereste-te de rau si fa bine, cauta pacea si o urmeaza pe ea.
PS33.14. Ochii Domnului spre cei drepti si urechile Lui spre rugaciunea lor.
PS33.15. Iar fata Domnului spre cei ce fac rele, ca sa piara de pe pamânt pomenirea lor.
PS33.16. Strigat-au dreptii si Domnul i-a auzit si din toate necazurile lor i-a izbavit.
PS33.17. Aproape este Domnul de cei umiliti la inima si pe cei smeriti cu duhul îi va mântui.
PS33.18. Multe sunt necazurile dreptilor si din toate acelea îi va izbavi pe ei Domnul.
PS33.19. Domnul pazeste toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.
PS33.20. Moartea pacatosilor este cumplita si cei ce urasc pe cel drept vor gresi.
PS33.21. Mântui-va Domnul sufletele robilor Sai si nu vor gresi toti cei ce nadajduiesc în El.

PSALMUL 34
Al lui David.

PS34.1. Judeca, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbatate; lupta împotriva celor ce se lupta cu mine;
PS34.2. Apuca arma si pavaza si scoala-Te întru ajutorul meu;
PS34.3. Scoate sabia si închide calea celor ce ma prigonesc; spune sufletului meu: “Mântuirea ta sunt Eu!”
PS34.4. Sa fie rusinati si înfruntati cei ce cauta sufletul meu; sa se întoarca înapoi si sa se rusineze cei ce gândesc rau de mine.
PS34.5. Sa fie ca praful în fata vântului si îngerul Domnului sa-i necajeasca. Sa fie calea lor întuneric si alunecare si îngerul Domnului sa-i prigoneasca.
PS34.6. Ca în zadar au ascuns de mine groapa latului lor, în desert au ocarât sufletul meu.
PS34.7. Sa vina asupra lor latul pe care nu-l cunosc si cursa pe care au ascuns-o sa-i prinda pe ei; si chiar în latul lor sa cada.
PS34.8. Iar sufletul meu sa se bucure de Domnul, sa se veseleasca de mântuirea lui.
PS34.9. Toate oasele mele vor zice: Doamne, cine este asemenea tie? Cel ce izbaveste pe sarac din mâna celor mai tari decât el si pe sarac si pe sarman de cei ce-l rapesc pe el.
PS34.10. S-au sculat martori nedrepti si de cele ce nu stiam m-au întrebat.
PS34.11. Rasplatit-au mie rele pentru bune si au vlaguit sufletul meu.
PS34.12. Iar eu, când ma suparau ei, m-am îmbracat cu sac si am smerit cu post sufletul meu si rugaciunea mea în sinul meu se va întoarce.
PS34.13. Ca si cu un vecin, ca si cu un frate al nostru asa de bine m-am purtat; ca si cum as fi jelit si m-as fi întristat, asa m-am smerit.
PS34.14. Dar împotriva mea s-au veselit si s-au adunat; adunatu-s-au împotriva mea cu batai si n-am stiut; risipiti au fost si nu s-au cait.
PS34.15. M-au ispitit, cu batjocura m-au batjocorit, au scrâsnit împotriva mea cu dintii lor.
PS34.16. Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei, viata mea.
PS34.17. Lauda-Te-voi, Doamne, în adunare mare, întru popor numeros Te voi lauda.
PS34.18. Sa nu se bucure de. mine cei ce ma dusmanesc pe nedrept, cei ce ma urasc în zadar si fac semn cu ochii.
PS34.19. Ca mie de pace îmi graiau si asupra mea viclesuguri gândeau.
PS34.20. Largitu-si-au împotriva mea gura lor; zis-au: “Bine, bine, vazut-au ochii nostri”.
PS34.21. Vazut-ai, Doamne, sa nu taci; Doamne, nu Te departa de la mine.
PS34.22. Scoala-Te, Doamne si ia aminte spre judecata mea, Dumnezeul meu si Domnul meu, spre pricina mea.
PS34.23. Judeca-ma dupa dreptatea Ta, Doamne Dumnezeul meu si sa nu se bucure de mine.
PS34.24. Sa nu zica întru inimile lor: “Bine, bine, sufletului nostru”, nici sa zica: “L-am înghitit pe el”.
PS34.25. Sa fie rusinati si înfruntati deodata cei ce se bucura de necazurile mele; sa se îmbrace cu rusine si ocara cei ce se lauda împotriva mea.
PS34.26. Sa se bucure si sa se veseleasca cei ce voiesc dreptatea mea si sa spuna pururea: “Slavit sa fie Domnul, Cel ce voieste pacea robului Sau!”
PS34.27. Si limba mea va grai dreptatea Ta, în toata ziua, lauda Ta.

PSALMUL 35
Al lui David.

PS35.l. Necredinta calcatorului de lege spune inimii mele, ca nu este într-însul frica de Dumnezeu.
PS35.2. El singur se amageste în ochii sai, când zice ca ar fi urmarind faradelegea si ar fi urând-o.
PS35.3. Graiurile gurii lui faradelege si viclesug; n-a vrut sa priceapa ca sa faca bine.
PS35.4. Faradelege a gândit în asternutul sau, în toata calea cea buna n-a stat si rautatea n-a urât.
PS35.5. Doamne, în cer este mila Ta si adevarul Tau pâna la nori.
PS35.6. Dreptatea Ta ca muntii lui Dumnezeu, judecatile Tale adânc mare; oameni si dobitoace vei izbavi Doamne.
PS35.7. Ca ai înmultit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nadajdui.
PS35.8. Satura-se-vor din grasimea casei Tale si din izvorul desfatarii Tale îi vei adapa pe ei.
PS35.9. Ca la Tine este izvorul vietii, întru lumina Ta vom vedea lumina.
PS35.10. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine si dreptatea Ta celor drepti la inima.
PS35.11. Sa nu vina peste mine picior de mândrie si mâna pacatosilor sa nu ma clatine.
PS35.12. Acolo au cazut toti cei ce lucreaza faradelegea; izgoniti au fost si nu vor putea sa stea.

PSALMUL 36
Al lui David.

PS36.1. Nu râvni la cei ce viclenesc, nici nu urma pe cei ce fac faradelegea.
PS36.2. Caci ca iarba curând se vor usca si ca verdeata ierbii degrab se vor trece.
PS36.3. Nadajduieste în Domnul si fa bunatate si locuieste pamântul si hraneste-te cu bogatia lui.
PS36.4. Desfateaza-te în Domnul si îti va împlini tie cererile inimii tale.
PS36.5. Descopera Domnului calea ta si nadajduieste în El si El va împlini.
PS36.6. Si va scoate ca lumina dreptatea ta si judecata ca lumina de amiaza.
PS36.7. Supune-te Domnului si roaga-L pe El; nu râvni dupa cel ce sporeste în calea sa, dupa omul care face nelegiuirea.
PS36.8. Paraseste mânia si lasa iutimea; nu cauta sa viclenesti.
PS36.9. Ca cei ce viclenesc de tot vor pieri; iar cei ce asteapta pe Domnul vor mosteni pamântul.
PS36.10. Si înca putin si nu va mai fi pacatosul si vei cauta locul lui si nu-l vei afla.
PS36.11. Iar cei blânzi vor mosteni pamântul si se vor desfata de multimea pacii.
PS36.12. Pândi-va pacatosul pe cel drept si va scrâsni asupra lui, cu dintii sai.
PS36.13. Iar Domnul va râde de el, ca mai înainte vede ca va veni ziua lui.
PS36.14. Sabia au scos pacatosii, întins-au arcul lor ca sa doboare pe sarac si pe sarman, ca sa junghie pe cei drepti la inima.
PS36.15. Sabia lor sa intre în inima lor si arcurile lor sa se frânga.
PS36.16. Mai bun este putinul celui drept, decât bogatia multa a pacatosilor.
PS36.17. Ca bratele pacatosilor se vor zdrobi, iar Domnul întareste pe cei drepti.
PS36.18. Cunoaste Domnul caile celor fara prihana si mostenirea lor în veac va fi.
PS36.19. Nu se vor rusina în vremea cea rea si în zilele de foamete se vor satura.
PS36.20. Ca pacatosii vor pieri, iar vrajmasii Domnului, îndata ce s-au marit si s-au înaltat, s-au stins, ca fumul au pierit.
PS36.21. Împrumuta pacatosul si nu da înapoi, iar dreptul se îndura si da.
PS36.22. Ca cei ce-L binecuvânteaza pe El vor mosteni pamântul, iar cei ce-L blesteama pe El, de tot vor pieri.
PS36.23. De la Domnul pasii omului se îndrepteaza si calea lui o va voi foarte.
PS36.24. Când va cadea, nu se va zdruncina, ca Domnul întareste mâna lui.
PS36.25. Tânar am fost si am îmbatrânit si n-am vazut pe cel drept parasit, nici semintia lui cerând pâine;
PS36.26. Toata ziua dreptul miluieste si împrumuta si semintia lui binecuvântata va fi.
PS36.27. Fereste-te de rau si fa binele si vei trai în veacul veacului.
PS36.28. Ca Domnul iubeste judecata si nu va parasi pe cei cuviosi ai Sai; în veac vor fi paziti. Iar cei fara de lege vor fi izgoniti si semintia necredinciosilor va fi stârpita.
PS36.29. Iar dreptii vor mosteni pamântul si vor locui în veacul veacului pe el.
PS36.30. Gura dreptului va deprinde întelepciunea si limba lui va grai judecata.
PS36.31. Legea Dumnezeului sau în inima lui si nu se vor poticni pasii lui.
PS36.32. Pândeste pacatosul pe cel drept si cauta sa-l omoare pe el;
PS36.33. Iar Domnul nu-l va lasa pe el, în mâinile lui, nici nu-l va osândi, când se va judeca cu el.
PS36.34. Asteapta pe Domnul si pazeste calea Lui! Si te va învata pe tine ca sa mostenesti pamântul; când vor pieri pacatosii vei vedea.
PS36.35. Vazut-am pe cel necredincios falindu-se si înaltându-se ca cedrii Libanului.
PS36.36. Si am trecut si iata nu era si l-am cautat pe el si nu s-a aflat locul lui.
PS36.37. Pazeste nerautatea si cauta dreptatea, ca urmasi are omul facator de pace.
PS36.38. Iar cei fara de lege vor pieri deodata si urmasii necredinciosilor vor fi stârpiti.
PS36.39. Iar mântuirea dreptilor de la Domnul, ca aparatorul lor este în vreme de necaz.
PS36.40. Si-i va ajuta pe ei Domnul si-i va izbavi pe ei si-i va scoate pe ei din mâna pacatosilor si-i va mântui pe ei ca au nadajduit în El.

PSALMUL 37
Al lui David.

PS37.1. Doamne, nu cu mânia Ta sa ma mustri pe mine, nici cu iutimea Ta sa ma certi.
PS37.2. Ca sagetile Tale s-au înfipt în mine si ai întarit peste mine mâna Ta.
PS37.3. Nu este vindecare în trupul meu de la fata mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la fata pacatelor mele.
PS37.4. Ca faradelegile mele au covârsit capul meu, ca o sarcina grea apasat-au peste mine.
PS37.5. Împutitu-s-au si au putrezit ranile mele, de la fata nebuniei mele.
PS37.6. Chinuitu-m-am si m-am gârbovit pâna în sfârsit, toata ziua mâhnindu-ma umblam.
PS37.7. Ca salele mele s-au umplut de ocari si nu este vindecare în trupul meu.
PS37.8. Necajitu-m-am si m-am smerit foarte; racnit-am din suspinarea inimii mele.
PS37.9. Doamne, înaintea Ta este toata dorirea mea si suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
PS37.10. Inima mea s-a tulburat, parasitu-m-a taria mea si lumina ochilor mei si aceasta nu este cu mine.
PS37.11. Prietenii mei si vecinii mei în preajma mea s-au apropiat si au sezut; si cei de aproape ai mei departe au stat.
PS37.12. Si se sileau cei ce cautau sufletul meu si cei ce cautau cele rele mie graiau desertaciuni si viclesuguri toata ziua cugetau.
PS37.13. Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa.
PS37.14. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are în gura lui mustrari.
PS37.15. Ca spre Tine, Doamne, am nadajduit; Tu ma vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
PS37.16. Ca am zis, ca nu cumva sa se bucure de mine vrajmasii mei; si când s-au clatinat picioarele mele, împotriva mea s-au semetit.
PS37.17. Ca eu spre batai gata sunt si durerea mea înaintea mea este pururea.
PS37.18. Ca faradelegea mea eu o voi vesti si ma voi îngriji pentru pacatul meu;
PS37.19. Iar vrajmasii mei traiesc si s-au întarit mai mult decât mine si s-au înmultit cei ce ma urasc pe nedrept.
PS37.20. Cei ce îmi rasplatesc rele pentru bune, ma defaimau, ca urmam bunatatea.
PS37.21. Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine;
PS37.22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

PSALMUL 38
Al lui David.

PS38.1. Zis-am: “Pazi-voi caile mele, ca sa nu pacatuiesc eu cu limba mea;
PS38.2. Pus-am gurii mele paza, când a stat pacatosul împotriva mea”.
PS38.3. Amutit-am si m-am smerit si nici de bine n-am grait si durerea mea s-a înnoit.
PS38.4. Înfierbântatu-s-a inima mea înauntrul meu si în cugetul meu se va aprinde foc.
PS38.5. Grait-am cu limba mea: “Fa-mi cunoscut, Doamne, sfârsitul meu,
PS38.6. Si numarul zilelor mele care este, ca sa stiu ce-mi lipseste”.
PS38.7. Iata, cu palma ai masurat zilele mele si statul meu ca nimic înaintea Ta.
PS38.8. Dar toate sunt desertaciuni; tot omul ce viaza.
PS38.9. Desi ca o umbra trece omul, dar în zadar se tulbura.
PS38.10. Strânge comori si nu stie cui le aduna pe ele.
PS38.11. Si acum cine este rabdarea mea? Oare, nu Domnul? Si statul meu de la Tine este.
PS38.12. De toate faradelegile mele izbaveste-ma; ocara celui fara de minte nu ma da.
PS38.13. Amutit-am si n-am deschis gura mea, ca Tu esti Cel ce m-ai facut pe mine. Departeaza de la mine bataile Tale.
PS38.14. De taria mâinii Tale, eu m-am sfârsit. Cu mustrari pentru faradelege ai pedepsit pe om
PS38.15. Si ai subtiat ca pânza de paianjen sufletul sau; dar în desert se tulbura tot pamânteanul.
PS38.16. Auzi rugaciunea mea, Doamne, si cererea mea ascult-o; lacrimile mele sa nu le treci,
PS38.17. Caci strain sunt eu la Tine si strain ca toti parintii mei.
PS38.18. Lasa-ma ca sa ma odihnesc, mai înainte de a ma duce si de a nu mai fi.

PSALMUL 39
Al lui David.

PS39.l. Asteptând am asteptat pe Domnul si S-a plecat spre mine.
PS39.2. A auzit rugaciunea mea. M-a scos din groapa ticalosiei si din tina noroiului
PS39.3, Si a pus pe piatra picioarele mele si a îndreptat pasii mei.
PS39.4. Si a pus în gura mea cântare noua, cântare Dumnezeului nostru;
PS39.5. Vedea-vor multi si se vor teme si vor nadajdui în Domnul.
PS39.6. Fericit barbatul, a carui nadejde este numele Domnului si n-a privit la desertaciuni si la nebunii mincinoase.
PS39.7. Multe ai facut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, si nu este cine sa se asemene gândurilor Tale;
PS39.8. Vestit-am si am grait: înmultitu-s-au peste numar.
PS39.9. Jertfa si prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit;
PS39.10. Ardere de tot si jertfa pentru pacat n-ai cerut. Atunci am zis: “Iata vin!
PS39.11. În capul cartii este scris despre mine. Ca sa fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit si legea Ta înauntru inimii mele”.
PS39.12. Bine am vestit dreptate în adunare mare; iata buzele mele nu le voi opri; Doamne, Tu ai cunoscut.
PS39.13. Dreptatea Ta n-am ascuns-o în inima mea, adevarul Tau si mântuirea Ta am spus.
PS39.14. N-am ascuns mila Ta si adevarul Tau în adunare mare.
PS39.15. Iar Tu, Doamne, sa nu departezi îndurarile Tale de la mine, mila Ta si adevarul Tau pururea sa ma sprijineasca.
PS39.16. Ca m-au împresurat rele, carora nu este numar; ajunsu-m-au faradelegile mele si n-am putut sa vad;
PS39.17. Înmultitu-s-au mai mult decât perii capului meu si inima mea m-a parasit.
PS39.18. Binevoieste, Doamne, ca sa ma izbavesti; Doamne, spre ajutorul meu ia aminte.
PS39.19. Sa fie rusinati si înfruntati deodata cei ce cauta sa ia sufletul meu.
PS39.20. Sa se întoarca înapoi si sa se rusineze cei ce-mi voiesc mie rele;
PS39.21. Sa fie rusinati îndata cei ce-mi zic mie: “Bine, bine”.
PS39.22. Sa se bucure si sa se veseleasca de Tine, toti cei ce Te cauta pe Tine, Doamne, si sa zica pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: “Slavit sa fie Domnul!”
PS39.23. Iar eu sarac sunt si sarman; Domnul se va îngriji de mine.
PS39.24. Ajutorul meu si aparatorul meu esti Tu; Dumnezeul meu nu zabovi.

PSALMUL 40
Al lui David.

PS40.1. Fericit cel care cauta la sarac si la sarman; în ziua cea rea îl va izbavi pe el Domnul.
PS40.2. Domnul sa-l pazeasca pe el si sa-l vieze si sa-l fericeasca pe pamânt si sa nu-l dea în mâinile vrajmasilor lui.
PS40.3. Domnul sa-l ajute pe el pe patul durerii lui; în asternutul bolii lui sa-l întareasca pe el.
PS40.4. Eu am zis: “Doamne, miluieste-ma; vindeca sufletul meu, ca am gresit tie”.
PS40.5. Vrajmasii mei m-au grait de rau zicând: “Când va muri si va pieri numele lui?”
PS40.6. Iar de venea cineva sa ma vada, minciuni graia; inima lui aduna faradelege siesi, iesea afara si graia.
PS40.7. Împreuna împotriva mea sopteau toti vrajmasii mei; împotriva mea gândeau de mine rele.
PS40.8. Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: “Nu zace, oare? Nu se va mai scula!”
PS40.9. Chiar omul cu care eram în pace, în care am nadajduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea calcâiul.
PS40.10. Iar Tu, Doamne, miluieste-ma si ma scoala si voi rasplati lor.
PS40.11. Întru aceasta am cunoscut ca m-ai voit, ca nu se va bucura vrajmasul meu de mine.
PS40.12. Iar pe mine pentru nerautatea mea m-ai sprijinit si m-ai întarit înaintea Ta, în veac.
PS40.13. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel din veac si pâna în veac. Amin. Amin.

PSALMUL 41
Al fiilor lui Core.

PS41.1. În ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
PS41.2. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni si ma voi arata fetei lui Dumnezeu?
PS41.3. Facutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua si noaptea, când mi se zicea mie în toate zilele: “Unde este Dumnezeul tau?”
PS41.4. De acestea mi-am adus aminte cu revarsare de inima, când treceam cu multime mare spre casa lui Dumnezeu,
PS41.5. În glas de bucurie si de lauda si în sunet de sarbatoare.
PS41.6. Pentru ce esti mâhnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi?
PS41.7. Nadajduieste în Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mântuirea fetei mele este Dumnezeul meu.
PS41.8. În mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine, din pamântul Iordanului si al Ermonului, din muntele cel mic.
PS41.9. Adânc pe adânc cheama în glasul caderilor apelor Tale.
PS41.10. Toate talazurile si valurile Tale peste mine au trecut.
PS41.11. Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cântare Lui de la mine.
PS41.12. Rugaciunea Dumnezeului vietii mele, spune-voi lui Dumnezeu: “Sprijinitorul meu esti Tu, pentru ce m-ai uitat?”
PS41.13. Pentru ce umblu mâhnit când ma necajeste vrajmasul meu?
PS41.14. Când se sfarâmau oasele mele ma ocarau asupritorii mei.
PS41.15. Când îmi ziceau mie în toate zilele: “Unde este Dumnezeul tau?”
PS41.16. Pentru ce esti mâhnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi?
PS41.17. Nadajduieste în Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mântuirea fetei mele este Dumnezeul meu.

PSALMUL 42
Al fiilor lui Core. La Evrei fara titlu.

PS42.1. Judeca-ma, Dumnezeule, si apara dreptatea mea de neamul necuvios, de omul nedrept si viclean, si izbaveste-ma.
PS42.2. Ca Tu esti, Dumnezeule, întarirea mea; pentru ce m-ai lepadat? Pentru ce umblu mâhnit când ma necajeste vrajmasul meu?
PS42.3. Trimite lumina Ta si adevarul Tau; acestea m-au povatuit si m-au condus la muntele cel sfânt al Tau si la locasurile Tale.
PS42.4. Si voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul Cel ce veseleste tineretile mele;
PS42.5. Lauda-Te-voi în alauta, Dumnezeule, Dumnezeul meu.
PS42.6. Pentru ce esti mâhnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi?
PS42.7. Nadajduieste în Dumnezeu ca-L voi lauda pe El; mântuirea fetei mele este Dumnezeul meu.

PSALMUL 43
Al fiilor lui Core.

PS43.1. Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, parintii nostri ne-au spus noua
PS43.2. Lucrul pe care l-ai facut în zilele lor, în zilele cele de demult.
PS43.3. Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe parinti i-ai sadit; batut-ai popoare, iar pe ei i-ai înmultit.
PS43.4. Ca nu cu sabia lor au mostenit pamântul si bratul lor nu i-a izbavit pe ei,
PS43.5. Ci dreapta Ta si bratul Tau si luminarea fetei Tale, ca bine ai voit întru ei.
PS43.6. Tu esti Însuti Împaratul meu si Dumnezeul meu, Cel ce poruncesti mântuirea lui Iacob;
PS43.7. Cu Tine pe vrajmasii nostri îi vom lovi si cu numele Tau vom nimici pe cei ce se scoala asupra noastra.
PS43.8. Pentru ca nu în arcul meu voi nadajdui si sabia mea nu ma va mântui.
PS43.9. Ca ne-ai izbavit pe noi de cei ce ne necajesc pe noi si pe cei ce ne urasc pe noi i-ai rusinat.
PS43.10. Cu Dumnezeu ne vom lauda toata ziua si numele Tau îl vom lauda în veac.
PS43.11. Iar acum ne-ai lepadat si ne-ai rusinat pe noi si nu vei iesi cu ostirile noastre;
PS43.12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la dusmanii nostri si cei ce ne urasc pe noi ne-au jefuit.
PS43.13. Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare si întru neamuri ne-ai risipit;
PS43.14. Vândut-ai pe poporul Tau fara de pret si nu l-ai pretuit când l-ai vândut.
PS43.15. Pusu-ne-ai pe noi ocara vecinilor nostri, batjocura si râs celor dimprejurul nostru;
PS43.16. Pusu-ne-ai pe noi pilda catre neamuri, clatinare de cap între popoare.
PS43.17. Toata ziua înfruntarea mea înaintea mea este si rusinea obrazului meu m-a acoperit,
PS43.18. De catre glasul celui ce ocaraste si cleveteste, de catre fata vrajmasului si prigonitorului.
PS43.19. Acestea toate au venit peste noi si nu Te-am uitat si n-am calcat legamântul Tau
PS43.20. Si nu s-a dat înapoi inima noastra; iar pasii nostri nu s-au abatut de la calea Ta,
PS43.21. Ca ne-ai smerit pe noi în loc de durere si ne-a acoperit pe noi umbra mortii.
PS43.22. De am fi uitat numele Dumnezeului nostru si am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu strain,
PS43.23. Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Ca El stie ascunzisurile inimii.
PS43.24. Ca pentru Tine suntem ucisi toata ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere.
PS43.25. Desteapta-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoala-Te si nu ne lepada pâna în sfârsit.
PS43.26. Pentru ce întorci fata Ta? Uiti de saracia noastra si de necazul nostru?
PS43.27. Ca s-a plecat în tarâna sufletul nostru, lipitu-s-a de pamânt pântecele nostru.
PS43.28. Scoala-Te, Doamne, ajuta-ne noua si ne izbaveste pe noi, pentru numele Tau.

PSALMUL 44
Al fiilor lui Core.

PS44.l. Cuvânt bun raspuns-a inima mea; grai-voi cântarea mea Împaratului.
PS44.2. Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit.
PS44.3. Împodobit esti cu frumusetea mai mult decât fiii oamenilor; revarsatu-s-a har pe buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac.
PS44.4. Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice,
PS44.5. Cu frumusetea ta si cu stralucirea ta. Încordeaza-ti arcul, propaseste si împarateste,
PS44.6. Pentru adevar, blândete si dreptate, si te va povatui minunat dreapta ta.
PS44.7. Sagetile tale ascutite sunt puternice în inima dusmanilor împaratului; popoarele sub tine vor cadea.
PS44.8. Scaunul Tau, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul împaratiei Tale.
PS44.9. Iubit-ai dreptatea si ai urât faradelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tau, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe partasii Tai.
PS44.10. Smirna si aloea îmbalsameaza vesmintele Tale; din palate de fildes cântari de alauta Te veselesc; fiice de împarati întru cinstea Ta;
PS44.11. Statut-a împarateasa de-a dreapta Ta, îmbracata în haina aurita si prea înfrumusetata.
PS44.12. Asculta fiica si vezi si pleaca urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau,
PS44.13. Ca a poftit Împaratul frumusetea ta, ca El este Domnul tau.
PS44.14. Si se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga mai-marii poporului.
PS44.15. Toata slava fiicei Împaratului este înauntru, îmbracata cu tesaturi de aur si prea înfrumusetata.
PS44.16. Aduce-se-vor Împaratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce tie.
PS44.17. Aduce-se-vor întru veselie si bucurie
PS44.18. Aduce-se-vor în palatul Împaratului.
PS44.19. În locul parintilor tai s-au nascut tie fii; pune-i-vei pe ei capetenii peste tot pamântul.
PS44.20. Pomeni-vor numele tau în tot neamul;
PS44.21. Pentru aceasta popoarele te vor lauda în veac si în veacul veacului.

PSALMUL 45
Al fiilor lui Core.

PS45.1. Dumnezeu este scaparea si puterea noastra, ajutor întru necazurile ce ne împresoara.
PS45.2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pamântul si se vor muta muntii în inima marilor.
PS45.3. Venit-au si s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au muntii de taria lui.
PS45.4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfintit locasul Lui.
PS45.5. Dumnezeu este în mijlocul cetatii, nu se va clatina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineata.
PS45.6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împaratiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pamântul.
PS45.7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
PS45.8. Veniti si vedeti lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pamânt.
PS45.9. Pune-va capat razboaielor pâna la marginile pamântului, arcul va sfarâma si va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
PS45.10. Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu, înalta-Ma-voi pe pamânt.
PS45.11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.

PSALMUL 46
Al fiilor lui Core.

PS46.1. Toate popoarele bateti din palme, strigati lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
PS46.2. Ca Domnul este Preaînalt, înfricosator, Împarat mare peste tot pamântul.
PS46.3. Supusu-ne-a noua popoare si neamuri sub picioarele noastre;
PS46.4. Alesu-ne-a noua mostenirea Sa, frumusetea lui Iacob, pe care a iubit-o.
PS46.5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbita.
PS46.6. Cântati Dumnezeului nostru, cântati; cântati Împaratului nostru, cântati.
PS46.7. Ca Împarat a tot pamântul este Dumnezeu; cântati cu întelegere.
PS46.8. Împaratit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu sade pe tronul cel sfânt al Sau.
PS46.9. Mai-marii popoarelor s-au adunat cu poporul Dumnezeului lui Avraam, ca ai lui Dumnezeu sunt puternicii pamântului; El S-a înaltat foarte.

PSALMUL 47
Al fiilor lui Core.

PS47.1. Mare este Domnul si laudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel sfânt al Lui;
PS47.2. Bine întemeiata spre bucuria întregului pamânt. Muntele Sionului, coastele de miazanoapte, cetatea Împaratului Celui mare.
PS47.3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaste, când o apara pe ea.
PS47.4. Ca iata împaratii s-au adunat, strânsu-s-au împreuna.
PS47.5. Acestia vazând-o asa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat;
PS47.6. Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naste. Cu vânt puternic va sfarâma corabiile Tarsisului.
PS47.7. Precum am auzit, asa am si vazut, în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru.
PS47.8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule, mila Ta, în mijlocul locasului Tau.
PS47.9. Dupa numele Tau, Dumnezeule, asa si lauda Ta peste marginile pamântului; dreapta Ta este plina de dreptate.
PS47.10. Sa se veseleasca Muntele Sionului, sa se bucure fiicele lui Iuda pentru judecatile Tale, Doamne.
PS47.11. Înconjurati Sionul si-l cuprindeti pe el, povestiti despre turnurile lui.
PS47.12. Puneti-va inimile voastre întru puterea lui si strabateti palatele lui, ca sa povestiti neamului ce vine,
PS47.13. Ca Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac si în veacul veacului; El ne va paste pe noi în veci.

PSALMUL 48
Al fiilor lui Core.

PS48.1. Auziti acestea toate neamurile, ascultati toti cei ce locuiti în lume:
PS48.2. Pamântenii si fiii oamenilor, împreuna bogatul si saracul.
PS48.3. Gura mea va grai întelepciune si cugetul inimii mele pricepere.
PS48.4. Pleca-voi spre pilda urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu.
PS48.5. Pentru ce sa ma tem în ziua cea rea, când ma va înconjura faradelegea vrajmasilor mei?
PS48.6. Ei se încred în puterea lor si cu multimea bogatiei lor se lauda.
PS48.7. Nimeni însa nu poate sa scape de la moarte, nici sa plateasca lui Dumnezeu pret de rascumparare,
PS48.8. Ca rascumpararea sufletului e prea scumpa si niciodata nu se va putea face,
PS48.9. Ca sa ramâna cineva pe totdeauna viu si sa nu vada niciodata moartea.
PS48.10. Fiecare vede ca înteleptii mor, cum mor si cei neîntelepti si nebunii, si lasa altora bogatia lor.
PS48.11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locasurile lor din neam în neam, desi numit-au cu numele lor pamânturile lor.
PS48.12. Si omul, în cinste fiind, n-a priceput; alaturatu-s-a dobitoacelor celor fara de minte si s-a asemanat lor.
PS48.13. Aceasta cale le este sminteala lor si celor ce vor gasi de bune spusele lor.
PS48.14. Ca niste oi în iad sunt pusi, moartea îi va paste pe ei.
PS48.15. Si-i vor stapâni pe ei cei drepti si ajutorul ce-l nadajduiau din slava lor, se va învechi în iad.
PS48.16. Dar Dumnezeu va izbavi sufletul meu din mâna iadului, când ma va apuca.
PS48.17. Sa nu te temi când se îmbogateste omul si când se înmulteste slava casei lui.
PS48.18. Ca la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui.
PS48.19. Chiar daca sufletul lui se va binecuvânta în viata lui si te va lauda când îi vei face bine,
PS48.20. Totusi intra-va pâna la neamul parintilor lui si în veac nu va vedea lumina.
PS48.21. Omul în cinste fiind n-a priceput; alaturatu-s-a dobitoacelor celor fara de minte si s-a asemanat lor.

PSALMUL 49
Al lui Asaf.

PS49.1. Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grait si a chemat pamântul,
PS49.2. De la rasaritul soarelui pâna la apus. Din Sion este stralucirea frumusetii Lui.
PS49.3. Dumnezeu stralucit va veni, Dumnezeul nostru, si nu va tacea.
PS49.4. Foc înaintea Lui va arde si împrejurul Lui vifor mare.
PS49.5. Chema-va cerul de sus si pamântul, ca sa judece pe poporul Sau.
PS49.6. Adunati-I Lui pe cuviosii Lui, pe cei ce au facut legamânt cu El pentru jertfe.
PS49.7. Si vor vesti cerurile dreptatea Lui, ca Dumnezeu judecator este.
PS49.8. “Asculta, poporul Meu si-ti voi grai tie, Israele!… Si voi marturisi tie: Dumnezeu, Dumnezeul tau sunt Eu.
PS49.9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt pururea.
PS49.10. Nu voi primi din casa ta vitei, nici din turmele tale tapi,
PS49.11. Ca ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munti si boii.
PS49.12. Cunoscut-am toate pasarile cerului si frumusetea tarinii cu Mine este.
PS49.13. De voi flamânzi, nu-ti voi spune tie, ca a Mea este lumea si plinirea ei.
PS49.14. Oare, voi mânca carne de taur, sau sânge de tapi voi bea?
PS49.15. Jertfeste lui Dumnezeu jertfa de lauda si împlineste Celui Preaînalt fagaduintele tale.
PS49.16. Si Ma cheama pe Mine în ziua necazului si te voi izbavi si Ma vei preaslavi”.
PS49.17. Iar pacatosului i-a zis Dumnezeu: “Pentru ce tu istorisesti dreptatile Mele si iei legamântul Meu în gura ta?
PS49.18. Tu ai urât învatatura si ai lepadat cuvintele Mele înapoia ta.
PS49.19. De vedeai furul, alergai cu el si cu cel desfrânat partea ta puneai.
PS49.20. Gura ta a înmultit rautate si limba ta a împletit viclesug.
PS49.21. Sezând împotriva fratelui tau cleveteai si împotriva fiului maicii tale ai pus sminteala.
PS49.22. Acestea ai facut si am tacut, ai cugetat faradelegea, ca voi fi asemenea tie; mustra-te-voi si voi pune înaintea fetei tale pacatele tale.
PS49.23. Întelegeti dar acestea cei ce uitati pe Dumnezeu, ca nu cumva sa va rapeasca si sa nu fie cel ce izbaveste.
PS49.24. Jertfa de lauda Ma va slavi si acolo este calea în care voi arata lui mântuirea Mea”.

PSALMUL 50
Al lui David.

PS50.l. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta
PS50.2. Si dupa multimea îndurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
PS50.3. Mai vârtos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste.
PS50.4. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu înaintea mea este pururea.
PS50.5. Tie unuia am gresit si rau înaintea Ta am facut, asa încât drept esti Tu întru cuvintele Tale si biruitor când vei judeca Tu.
PS50.6. Ca iata întru faradelegi m-am zamislit si în pacate m-a nascut maica mea.
PS50.7. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale întelepciunii Tale, mi-ai aratat mie.
PS50.8. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vârtos decât zapada ma voi albi.
PS50.9. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
PS50.10. Întoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le.
PS50.11. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept înnoieste întru cele dinlauntru ale mele.
PS50.12. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfânt nu-l lua de la mine.
PS50.13. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale si cu duh stapânitor ma întareste.
PS50.14. Învata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce.
PS50.15. Izbaveste-ma de varsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
PS50.16. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
PS50.17. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
PS50.18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrânta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
PS50.19. Fa bine, Doamne, întru buna voirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.
PS50.20. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

PSALMUL 51
Al lui David.

PS51.l. Ce te falesti întru rautate, puternice? Faradelege toata ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascutit a facut viclesug.
PS51.2. Iubit-ai rautatea mai mult decât bunatatea, nedreptatea mai mult decât a grai dreptatea.
PS51.3. Iubit-ai toate cuvintele pierzarii, limba vicleana!
PS51.4. Pentru aceasta Dumnezeu te va doborî pâna în sfârsit, te va smulge si te va muta din locasul tau si radacina ta din pamântul celor vii.
PS51.5. Vedea-vor dreptii si se vor teme si de el vor râde si vor zice: “Iata omul care nu si-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui,
PS51.6. Ci a nadajduit în multimea bogatiei sale si s-a întarit întru desertaciunea sa”.
PS51.7. Dar eu, ca un maslin roditor în casa lui Dumnezeu, am nadajduit în mila lui Dumnezeu, în veac si în veacul veacului.
PS51.8. Slavi-Te-voi în veac, ca ai facut aceasta si voi astepta numele Tau, ca bun este înaintea cuviosilor Tai.

PSALMUL 52
Al lui David.

PS52.1. Zis-a cel nebun întru inima sa: “Nu este Dumnezeu!”
PS52.2. Stricatu-s-au si urâti s-au facut întru faradelegi. Nu este cel ce face bine.
PS52.3. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, sa vada de este cel ce întelege, sau cel ce cauta pe Dumnezeu.
PS52.4. Toti s-au abatut, împreuna netrebnici s-au facut; nu este cel ce face bine, nu este pâna la unul.
PS52.5. Oare, nu vor cunoaste, toti cei ce lucreaza faradelegea? Cei ce manânca pe poporul Meu cum manânca pâinea,
PS52.6. Pe Domnul nu L-au chemat. Acolo s-au temut de frica unde nu era frica,
PS52.7. Ca Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; rusinatu-s-au, ca Dumnezeu i-a urgisit pe ei.
PS52.8. Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? Când va întoarce Domnul pe cei robiti ai poporului Sau, bucurase-va Iacob si se va veseli Israel.

PSALMUL 53
Al lui David.

PS53.1. Dumnezeule, întru numele Tau mântuieste-ma si întru puterea Ta ma judeca.
PS53.2. Dumnezeule, auzi rugaciunea mea, ia aminte cuvintele gurii mele!
PS53.3. Ca strainii s-au ridicat împotriva mea si cei tari au cautat sufletul meu si n-au pus pe Dumnezeu înaintea lor.
PS53.4. Dar iata, Dumnezeu ajuta mie si Domnul este sprijinul sufletului meu.
PS53.5. Întoarce-va cele rele vrajmasilor mei; cu adevarul Tau îi vei pierde pe ei.
PS53.6. De bunavoie voi jertfi tie; lauda-voi numele Tau, Doamne, ca este bun,
PS53.7. Ca din tot necazul m-ai izbavit si spre vrajmasii mei a privit ochiul meu.

PSALMUL 54
Al lui David.

PS54.1. Auzi, Dumnezeule, rugaciunea mea si nu trece cu vederea ruga mea.
PS54.2. Ia aminte spre mine si ma asculta; mâhnitu-m-am întru nelinistea mea si m-am tulburat de glasul vrajmasului si de necazul pacatosului.
PS54.3. Ca a abatut asupra mea faradelege si întru mânie m-a vrajmasit.
PS54.4. Inima mea s-a tulburat întru mine si frica mortii a cazut peste mine;
PS54.5. Teama si cutremur au venit asupra mea si m-a acoperit întunericul.
PS54.6. Si am zis: Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca sa zbor si sa ma odihnesc?
PS54.7. Iata m-as îndeparta fugind si m-as salaslui în pustiu.
PS54.8. Asteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce ma mântuieste de putinatatea sufletului si de vifor.
PS54.9. Nimiceste-i, Doamne si împarte limbile lor, ca am vazut faradelege si dezbinare în cetate.
PS54.10. Ziua si noaptea o va înconjura pe ea peste zidurile ei; faradelege si osteneala în mijlocul ei si nedreptate;
PS54.11. Si n-a lipsit din ulitele ei camata si viclesug.
PS54.12. Ca de m-ar fi ocarât vrajmasul, as fi rabdat;
PS54.13. Si daca cel ce ma uraste s-ar fi falit împotriva mea, m-as fi ascuns de el.
PS54.14. Iar tu, omule, asemenea mie, capetenia mea si cunoscutul meu,
PS54.15. Care împreuna cu mine te-ai îndulcit de mâncari, în casa lui Dumnezeu am umblat în acelasi gând!
PS54.16. Sa vina moartea peste ei si sa se coboare în iad de vii,
PS54.17. Caci viclesug este în locasurile lor, în mijlocul lor.
PS54.18. Iar eu, catre Dumnezeu am strigat, si Domnul m-a auzit pe mine.
PS54.19. Seara si dimineata si la amiezi spune-voi, voi vesti, si va auzi glasul meu.
PS54.20. Izbavi-va cu pace sufletul meu de cei ce se apropie de mine, ca multi erau împotriva mea.
PS54.21. Auzi-va Dumnezeu si-i va smeri pe ei, Cel ce este mai înainte de veci.
PS54.22. Ca nu este în ei îndreptare si nu s-au temut de Dumnezeu. Întins-au mâinile împotriva aliatilor lor,
PS54.23. Întinat-au legamântul Lui. Risipiti au fost de mânia fetei Lui si s-au apropiat inimile lor;
PS54.24. Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untdelemnul, dar ele sunt sageti.
PS54.25. Arunca spre Domnul grija ta si El te va hrani; nu va da în veac clatinare dreptului.
PS54.26. Iar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe ei în groapa stricaciunii.
PS54.27. Barbatii varsatori de sânge si vicleni nu vor ajunge la jumatatea zilelor lor; iar eu voi nadajdui spre Tine, Doamne.

PSALMUL 55
Al lui David.

PS55.1. Mântuieste-ma, Doamne, ca m-a necajit omul; toata ziua razboindu-se m-a necajit.
PS55.2. Calcatu-m-au vrajmasii mei toata ziua, ca multi sunt cei ce se lupta cu mine, din înaltime.
PS55.3. Ziua când ma voi teme, voi nadajdui în Tine.
PS55.4. În Dumnezeu voi lauda toate cuvintele mele toata ziua; în Dumnezeu am nadajduit, nu ma voi teme: Ce-mi va face mie omul?
PS55.5. Toata ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rau.
PS55.6. Locui-vor lânga mine si se vor ascunde; ei vor pazi calcâiul meu, ca si cum ar cauta sufletul meu.
PS55.7. Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfarâma, Dumnezeule.
PS55.8. Viata mea am spus-o tie; pune lacrimile mele înaintea Ta, dupa fagaduinta Ta.
PS55.9. Întoarce-se-vor vrajmasii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iata, am cunoscut ca Dumnezeul meu esti Tu.
PS55.10. În Dumnezeu voi lauda graiul, în Dumnezeu voi lauda cuvântul;
PS55.11. În Dumnezeu am nadajduit, nu ma voi teme: Ce-mi va face mie omul?
PS55.12. În mine sunt, Dumnezeule, fagaduintele pe care le voi aduce laudei Tale,
PS55.13. Ca ai izbavit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine sa plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.

PSALMUL 56
Al lui David.

PS56.l. Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma, ca spre Tine a nadajduit sufletul meu
PS56.2. Si în umbra aripilor Tale voi nadajdui, pâna ce va trece faradelegea.
PS56.3. Striga-voi catre Dumnezeul Cel Preaînalt, Dumnezeul Care mi-a facut bine.
PS56.4. Trimis-a din cer si m-a mântuit, dat-a spre ocara pe cei ce ma necajesc pe mine.
PS56.5. Trimis-a Dumnezeu mila Sa si adevarul Sau si a izbavit sufletul meu din mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat.
PS56.6. Fiii oamenilor, dintii lor sunt arme si sageti si limba lor sabie ascutita.
PS56.7. Înalta-Te peste ceruri, Dumnezeule, si peste tot pamântul slava Ta!
PS56.8. Curse au gatit sub picioarele mele si au împilat sufletul meu;
PS56.9. Sapat-au înaintea mea groapa si au cazut în ea.
PS56.10. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea! Cânta-voi si voi lauda slava Ta.
PS56.11. Desteapta-te marirea mea! Desteapta-te psaltire si alauta! Destepta-ma-voi dimineata.
PS56.12. Lauda-Te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi tie între neamuri,
PS56.13. Ca s-a marit pâna la cer mila Ta si pâna la nori adevarul Tau.
PS56.14. Înalta-Te peste ceruri, Dumnezeule, si peste tot pamântul slava Ta!

PSALMUL 57
Al lui David.

PS57.1. De graiti într-adevar dreptate, drept judecati, fii ai oamenilor.
PS57.2. Pentru ca în inima faradelege lucrati pe pamânt, nedreptate mâinile voastre împletesc.
PS57.3. Înstrainatu-s-au pacatosii de la nastere, ratacit-au din pântece, grait-au minciuni.
PS57.4. Mânia lor dupa asemanarea sarpelui, ca a unei vipere surde, care-si astupa urechile ei,
PS57.5. Care nu va auzi glasul descântatoarelor, al vrajitorului care vrajeste cu iscusinta.
PS57.6. Dumnezeu va zdrobi dintii lor în gura lor; maselele leilor le-a sfarâmat Domnul.
PS57.7. De nimic se vor face, ca apa care trece; întinde-va arcul Sau pâna ce vor slabi.
PS57.8. Ca ceara ce se topeste vor fi nimiciti; a cazut foc peste ei si n-au vazut soarele.
PS57.9. Înainte ca spinii vostri sa se aprinda, ca pe niste vii întru mânie îi va înghiti pe ei.
PS57.10. Veseli-se-va dreptul când va vedea razbunarea împotriva necredinciosilor; mâinile lui le va spala în sângele pacatosului.
PS57.11. Si va zice omul: “Da, este rasplata pentru cel drept! Da, este Dumnezeu Care îi judeca pe ei în viata!

PSALMUL 58
Al lui David.

PS58.1. Scoate-ma de la vrajmasii mei, Dumnezeule, si de cei ce se scoala împotriva mea, izbaveste-ma.
PS58.2. Izbaveste-ma de cei ce lucreaza faradelegea si de barbatii varsarilor de sânge ma izbaveste.
PS58.3. Ca iata au vânat sufletul meu, statut-au împotriva mea cei tari.
PS58.4. Nici faradelegea si nici pacatul meu nu sunt pricina, Doamne. Fara de nelegiuire am alergat si m-am îndreptat spre Tine;
PS58.5. Scoala-Te, întru întâmpinarea mea si vezi. Si Tu, Doamne, Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel,
PS58.6. Ia aminte sa cercetezi toate neamurile; sa nu Te milostivesti de toii cei ce lucreaza faradelegea.
PS58.7. Întoarce-se-vor spre seara si vor flamânzi ca un câine si vor înconjura cetatea.
PS58.8. Iata, vor striga cu gura lor si sabie în buzele lor, ca cine i-a auzit?
PS58.9. Si Tu, Doamne, vei râde de ei, vei face de nimic toate neamurile.
PS58.10. Puterea mea în Tine o voi pazi, ca Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu esti. Dumnezeul meu, mila Ta ma va întâmpina;
PS58.11. Dumnezeu îmi va arata înfrângerea dusmanilor mei.
PS58.12. Sa nu-i omori pe ei, ca nu cumva sa uite legea Ta;
PS58.13. Risipeste-i pe ei cu puterea Ta si doboara-i pe ei, aparatorul meu, Doamne.
PS58.14. Pacatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, sa se prinda întru mândria lor si de blestemul si minciuna lor se va duce vestea.
PS58.15. Nimiceste-i, întru mânia Ta nimiceste-i, ca sa nu mai fie!
PS58.16. Si vor cunoaste ca Dumnezeu stapâneste pe Iacob si marginile pamântului.
PS58.17. Întoarce-se-vor spre seara si vor flamânzi ca un câine si vor înconjura cetatea.
PS58.18. Ei se vor risipi sa manânce; iar de nu se vor satura, vor murmura.
PS58.19. Iar eu voi lauda puterea Ta si ma voi bucura dimineata de mila Ta.
PS58.20. Ca Te-ai facut sprijinitorul meu si scaparea mea în ziua necazului meu.
PS58.21. Ajutorul meu esti, tie-Ti voi cânta, ca Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu esti, Dumnezeul meu, mila mea.

PSALMUL 59
Al lui David.

PS59.1. Dumnezeule, lepadatu-ne-ai pe noi si ne-ai doborât; mâniatu-Te-ai si Te-ai milostivit spre noi.
PS59.2. Cutremurat-ai pamântul si l-ai tulburat pe el; vindeca sfarâmaturile lui, ca s-a cutremurat.
PS59.3. Aratat-ai poporului Tau asprime, adapatu-ne-ai pe noi cu vinul umilintei.
PS59.4. Dat-ai celor ce se tem de Tine semn ca sa fuga de la fata arcului;
PS59.5. Ca sa se izbaveasca cei iubiti ai Tai. Mântuieste-ma cu dreapta Ta si ma auzi.
PS59.6. Dumnezeu a grait în locul cel sfânt al Sau: “Bucura-Ma-voi si voi împarti Sichemul si valea Sucot o voi masura.
PS59.7. Al Meu este Galaadul si al Meu este Manase si Efraim, taria capului Meu,
PS59.8. Iuda împaratul Meu; Moab vasul nadejdii Mele.
PS59.9. Spre Idumeea voi întinde încaltamintea Mea; Mie cei de alt neam Mi s-au supus”.
PS59.10. Cine ma va duce la cetatea întarita? Cine ma va povatui pâna la Idumeea?
PS59.11. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepadat pe noi? Oare, nu vei iesi Dumnezeule, cu ostirile noastre?
PS59.12. Da-ne noua ajutor, ca sa ne scoti din necaz, ca desarta este izbavirea de la om.
PS59.13. Cu Dumnezeu vom birui si El va nimici pe cei ce ne necajesc pe noi.

PSALMUL 60
Al lui David.

PS60.l. Auzi, Dumnezeule, cererea mea, ia aminte la rugaciunea mea!
PS60.2. De la marginile pamântului catre Tine am strigat; când s-a mâhnit inima mea, pe piatra m-ai înaltat.
PS60.3. Povatuitu-m-ai, ca ai fost nadejdea mea, turn de tarie în fata vrajmasului.
PS60.4. Locui-voi în locasul Tau în veci; acoperi-ma-voi cu acoperamântul aripilor Tale,
PS60.5. Ca Tu, Dumnezeule, ai auzit rugaciunile mele; dat-ai mostenire celor ce se tem de numele Tau.
PS60.6. Zile la zilele împaratului adauga, anii lui din neam în neam.
PS60.7. Ramâne-va în veac înaintea lui Dumnezeu; mila si adevarul va pazi.
PS60.8. Asa voi cânta numelui Tau în veacul veacului, ca sa împlinesc fagaduintele mele zi de zi.

PSALMUL 61
Al lui David.

PS61.l. Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? Ca de la El este mântuirea mea;
PS61.2. Pentru ca El este Dumnezeul meu, Mântuitorul meu si Sprijinitorul meu; nu ma voi clatina mai mult.
PS61.3. Pâna când va ridicati asupra omului? Cautati toti a-l doborî, socotindu-l ca un zid povârnit si ca un gard surpat!
PS61.4. S-au sfatuit sa doboare cinstea mea, alergat-au cu minciuna; cu gura lor ma binecuvântau si cu inima lor ma blestemau.
PS61.5. Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, ca de la El vine rabdarea mea;
PS61.6. Ca El este Dumnezeul meu si Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu ma voi stramuta.
PS61.7. În Dumnezeu este mântuirea mea si slava mea; Dumnezeu este ajutorul meu si nadejdea mea este în Dumnezeu.
PS61.8. Nadajduiti în El toata adunarea poporului; revarsati înaintea Lui inimile voastre, ca El este ajutorul nostru.
PS61.9. Dar desertaciune sunt fiii oamenilor, mincinosi sunt fiii oamenilor; în balanta, toti împreuna sunt desertaciune.
PS61.10. Nu nadajduiti spre nedreptate si spre jefuire nu poftiti; bogatia de ar curge nu va lipiti inima de ea.
PS61.11. O data a grait Dumnezeu, aceste doua lucruri am auzit: ca puterea este a lui Dumnezeu si a Ta, Doamne, este mila; ca Tu vei rasplati fiecaruia dupa faptele lui.

PSALMUL 62
Al lui David.

PS62.1. Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineata.
PS62.2. Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a dupa Tine trupul meu,
PS62.3. În pamânt pustiu si neumblat si fara de apa. Asa în locul cel sfânt m-am aratat Tie, ca sa vad puterea Ta si slava Ta.
PS62.4. Ca mai buna este mila Ta decât viata; buzele mele Te vor lauda.
PS62.5. Asa Te voi binecuvânta în viata mea si în numele Tau voi ridica mâinile mele.
PS62.6. Ca de seu si de grasime sa se sature sufletul meu si cu buze de bucurie Te va lauda gura mea.
PS62.7. De mi-am adus aminte de Tine în asternutul meu, în dimineti am cugetat la Tine, ca ai fost ajutorul meu
PS62.8. Si întru acoperamântul aripilor Tale ma voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine si pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.
PS62.9. Iar ei în desert au cautat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pamântului; da-se-vor în mâinile sabiei, parti vulpilor vor fi.
PS62.10. Iar împaratul se va veseli de Dumnezeu; lauda-se-va tot cel ce se jura întru El, ca s-a astupat gura celor ce graiesc nedreptati.

PSALMUL 63
Al lui David.

PS63.1. Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când ma rog Tie; de la frica vrajmasului scoate sufletul meu.
PS63.2. Acopera-ma de adunarea celor ce viclenesc, de multimea celor ce lucreaza faradelege,
PS63.3. Care si-au ascutit ca sabia limbile lor si ca niste sageti arunca vorbele lor veninoase ca sa sageteze din ascunzisuri pe cel nevinovat.
PS63.4. Fara de veste îl vor sageta pe el si nu se vor teme. Întaritu-s-au în gânduri rele.
PS63.5. Grait-au ca sa ascunda curse; spus-au: “Cine ne va vedea pe noi?”
PS63.6. Iscodit-au faradelegi si au pierit când le iscodeau,
PS63.7. Ca sa patrunda înlauntrul omului si în adâncimea inimii lui.
PS63.8. Dar Dumnezeu îi va lovi cu sageata si fara de veste îi va rani, ca ei singuri se vor rani cu limbile lor.
PS63.9. Tulburatu-s-au toti cei ce i-au vazut pe ei; si s-a temut tot omul.
PS63.10. Si au vestit lucrurile lui Dumnezeu si faptele Lui le-au înteles.
PS63.11. Veseli-se-va cel drept de Domnul si va nadajdui în El si se vor lauda toti cei drepti la inima.

PSALMUL 64
Al lui David.

PS64.1. Tie Ti se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion si Tie ti se va împlini fagaduinta în Ierusalim.
PS64.2. Auzi rugaciunea mea, catre Tine tot trupul va veni.
PS64.3. Cuvintele celor fara de lege ne-au biruit pe noi si nelegiuirile noastre Tu le vei curati.
PS64.4. Fericit este cel pe care l-ai ales si l-ai primit; locui-va în curtile Tale.
PS64.5. Umplea-ne-vom de bunatatile casei Tale; sfânt este locasul Tau, minunat în dreptate.
PS64.6. Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamântului si a celor de pe mare departe;
PS64.7. Cel ce gatesti muntii cu taria Ta, încins fiind cu putere; Cel ce tulburi adâncul marii si vuietul valurilor ei.
PS64.8. Tulbura-se-vor neamurile si se vor spaimânta cei ce locuiesc marginile, de semnele Lui; iesirile diminetii si ale serii le vei veseli.
PS64.9. Cercetat-ai pamântul si l-ai adapat pe el, bogatiile lui le-ai înmultit;
PS64.10. Râul lui Dumnezeu s-a umplut de apa; gatit-ai hrana lor, ca asa este gatirea Ta.
PS64.11. Adapa brazdele lui, înmulteste roadele lui si se vor bucura de picaturi de ploaie, rasarind.
PS64.12. Vei binecuvânta cununa anului bunatatii Tale si câmpiile Tale se vor umple de roade grase.
PS64.13. Îngrasa-se-vor pasunile pustiei si cu bucurie dealurile se vor încinge.
PS64.14. Îmbracatu-s-au pasunile cu oi si vaile vor înmulti grâul; vor striga si vor cânta.

PSALMUL 65
Al lui David.

PS65.1. Strigati lui Dumnezeu tot pamântul. Cântati numele Lui; dati slava laudei Lui.
PS65.2. Ziceti lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricosatoare lucrurile Tale! Pentru multimea puterii Tale, Te vor lingusi vrajmasii Tai.
PS65.3. Tot pamântul sa se închine Tie si sa cânte tie, sa cânte numelui Tau.
PS65.4. Veniti si vedeti lucrurile lui Dumnezeu, înfricosator în sfaturi mai mult decât fiii oamenilor.
PS65.5. Cel ce preface marea în uscat, prin râu vor trece cu piciorul. Acolo ne vom veseli de El,
PS65.6. De Cel ce stapâneste cu puterea Sa veacul. Ochii Lui spre neamuri privesc; cei ce se razvratesc, sa nu se înalte întru sine.
PS65.7. Binecuvântati neamuri pe Dumnezeul nostru si faceti sa se auda glasul laudei Lui,
PS65.8. Care a dat sufletului meu viata si n-a lasat sa se clatine picioarele mele.
PS65.9. Ca ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai lamurit pe noi, precum se lamureste argintul.
PS65.10. Prinsu-ne-ai pe noi în cursa; pus-ai necazuri pe umarul nostru;
PS65.11. Ridicat-ai oameni pe capetele noastre, trecut-am prin foc si prin apa si ne-ai scos la odihna.
PS65.12. Intra-voi în casa Ta cu arderi de tot, împlini-voi tie fagaduintele mele,
PS65.13. Pe care le-au rostit buzele mele si le-a grait gura mea, întru necazul meu.
PS65.14. Arderi de tot grase voi aduce tie, cu tamâie si berbeci; Îti voi jertfi boi si tapi.
PS65.15. Veniti de auziti toti cei ce va temeti de Dumnezeu si va voi povesti câte a facut El sufletului meu.
PS65.16. Catre Dânsul cu gura mea am strigat si L-am laudat cu gura mea.
PS65.17. Nedreptate de am avut în inima mea sa nu ma auda Domnul.
PS65.18. Pentru aceasta m-a auzit Dumnezeu; luat-a aminte glasul rugaciunii mele.
PS65.19. Binecuvântat este Dumnezeu, Care n-a departat rugaciunea mea si mila Lui de la mine.

PSALMUL 66
Al lui David.

PS66.1. Dumnezeule, milostiveste-Te spre noi si ne binecuvinteaza, lumineaza fala Ta spre noi si ne miluieste!
PS66.2. Ca sa cunoastem pe pamânt calea Ta, în toate neamurile mântuirea Ta.
PS66.3. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate!
PS66.4. Veseleasca-se si sa se bucure neamurile, ca vei judeca popoarele cu dreptate si neamurile pe pamânt le vei povatui.
PS66.5. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pamântul si-a dat rodul sau.
PS66.6. Binecuvinteaza-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. Binecuvinteaza-ne pe noi, Dumnezeule, si sa se teama de Tine toate marginile pamântului.

PSALMUL 67
Al lui David.

PS67.1. Sa se scoale Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe El.
PS67.2. Precum se stinge fumul, sa se stinga; cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara pacatosii de la fata lui Dumnezeu,
PS67.3. Iar dreptii sa se bucure si sa se veseleasca înaintea lui Dumnezeu, sa se desfateze în veselie.
PS67.4. Cântati lui Dumnezeu, cântati numelui Lui, gatiti calea Celui ce strabate pustia, Domnul este numele Lui,
PS67.5. Si va bucurati înaintea Lui. Sa se tulbure de fata Lui, a Parintelui orfanilor si a Judecatorului vaduvelor.
PS67.6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui; Dumnezeu asaza pe cei singuratici în casa,
PS67.7. Scoate cu vitejie pe cei legati în obezi, la fel pe cei amarâti, pe cei ce locuiesc în morminte.
PS67.8. Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tau, când treceai Tu prin pustiu,
PS67.9. Pamântul s-a cutremurat si cerurile s-au topit si Sinaiul s-a clatinat de la fata Dumnezeului lui Israel.
PS67.10. Ploaie de bunavoie vei osebi, Dumnezeule, mostenirii Tale. Ea a slabit, dar Tu ai întarit-o.
PS67.11. Vietatile Tale locuiesc în ea; întru bunatatea Ta, Dumnezeule, purtat-ai grija de cel sarac.
PS67.12. Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multa.
PS67.13. Împaratul puterilor, poporului iubit va împarti prazile.
PS67.14. Daca veti dormi în mijlocul mostenirilor voastre, aripile voastre argintate vor fi ca ale porumbitei si spatele vostru va straluci ca aurul.
PS67.15. Când Împaratul Cel ceresc va împrastia pe regi în tara Sa, ei vor fi albi ca zapada pe Selmon.
PS67.16. Munte al lui Dumnezeu este muntele Vasan, munte de piscuri este muntele Vasan.
PS67.17. Pentru ce, munti cu piscuri, pizmuiti muntele în care a binevoit Dumnezeu sa locuiasca în el, pentru ca va locui în el pâna la sfârsit?
PS67.18. Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii sunt cei ce se bucura de ele. Domnul în mijlocul lor, pe Sinai, în locasul Sau cel sfânt.
PS67.19. Suitu-Te-ai la înaltime, robit-ai multime, luat-ai daruri de la oameni, chiar si cu cei razvratiti îngaduiti au fost sa locuiasca.
PS67.20. Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; sa sporeasca între noi, Dumnezeul mântuirii noastre.
PS67.21. Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii si ale Domnului Dumnezeu sunt iesirile mortii.
PS67.22. Dar Dumnezeu va sfarâma capetele vrajmasilor Sai, crestetul parului celor ce umbla întru greselile lor.
PS67.23. Zis-a Domnul: “Din Vasan îl voi întoarce, întoarce-voi pe vrajmasii tai din adâncurile marii,
PS67.24. Pentru ca sa se afunde piciorul tau în sângele lor si limba câinilor tai în sângele vrajmasilor tai.
PS67.25. Vazut-am, Dumnezeule, intrarea Ta, vazut-am intrarea Dumnezeului si Împaratului meu în locasul cel sfânt:
PS67.26. Înainte mergeau capeteniile, dupa ei cei ce cântau din strune, în mijloc fecioarele batând din timpane si zicând:
PS67.27. “În adunari binecuvântati pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel!”
PS67.28. Acolo era Veniamin cel mai tânar, în uimire; capeteniile lui Iuda, povatuitorii lor, capeteniile Zabulonului, capeteniile Neftalimului si ziceau:
PS67.29. “Porunceste, Dumnezeule, puterii Tale; întareste Dumnezeule aceasta lucrare pe care ai facut-o noua.
PS67.30. Pentru locasul Tau, din Ierusalim, Îti vor aduce împaratii daruri.
PS67.31. Cearta fiarele din trestii, cearta taurii adunati împotriva junincilor popoarelor, ca sa nu fie departati cei care au fost încercati ca argintul.
PS67.32. Risipeste neamurile cele ce voiesc razboaie”. Veni-vor soli din Egipt; Etiopia va întinde mai înainte la Dumnezeu mâna ei, zicând:
PS67.33. “Împaratiile pamântului cântati lui Dumnezeu, cântati Domnului.
PS67.34. Cântati Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre rasarit; iata va da glasul Sau, glas de putere.
PS67.35. Dati slava lui Dumnezeu! Peste Israel maretia Lui si puterea Lui în nori.
PS67.36. Minunat este Dumnezeu întru sfintii Lui, Dumnezeul lui Israel; Însusi va da putere si întarire poporului Sau. Binecuvântat este Dumnezeu”.

PSALMUL 68
Al lui David.

PS68.1. Mântuieste-ma, Dumnezeule, ca au intrat ape pâna la sufletul meu.
PS68.2. Afundatu-m-am în noroiul adâncului, care nu are fund;
PS68.3. Intrat-am în adâncurile marii si furtuna m-a potopit.
PS68.4. Ostenit-am strigând, amortit-a gâtlejul meu, slabit-au ochii mei nadajduind spre Dumnezeul meu.
PS68.5. Înmultitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce ma urasc pe mine în zadar.
PS68.6. Întaritu-s-au vrajmasii mei, cei ce ma prigonesc pe nedrept; cele ce n-am rapit, pe acelea le-am platit.
PS68.7. Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea si greselile mele de la Tine nu s-au ascuns.
PS68.8. Sa nu fie rusinati, din pricina mea, cei ce Te asteapta pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor, nici înfruntati pentru mine, cei ce Te cauta pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
PS68.9. Ca pentru Tine am suferit ocara, acoperit-a batjocura obrazul meu.
PS68.10. Înstrainat am fost de fratii mei si strain fiilor maicii mele,
PS68.11. Ca râvna casei Tale m-a mâncat si ocarile celor ce Te ocarasc pe Tine au cazut asupra mea.
PS68.12. Si mi-am smerit cu post sufletul meu si mi-a fost spre ocara mie.
PS68.13. Si m-am îmbracat cu sac si am ajuns pentru ei de batjocura.
PS68.14. Împotriva mea graiau cei ce sedeau în porti si despre mine cântau cei ce beau vin.
PS68.15. Iar eu întru rugaciunea mea catre Tine, Doamne, am strigat la timp bine-placut.
PS68.16. Dumnezeule, întru multimea milei Tale auzi-ma, întru adevarul milei Tale.
PS68.17. Mântuieste-ma din noroi, ca sa nu ma afund; izbaveste-ma de cei ce ma urasc si din adâncul apelor,
PS68.18. Ca sa nu ma înece vâltoarea apei, nici sa ma înghita adâncul, nici sa-si închida peste mine adâncul gura lui.
PS68.19. Auzi-ma, Doamne, ca buna este mila Ta; dupa multimea îndurarilor Tale cauta spre mine.
PS68.20. Sa nu-ti întorci fala Ta de la credinciosul Tau, când ma necajesc. Degraba ma auzi.
PS68.21. Ia aminte la sufletul meu si-l mântuieste pe el; din mâinile vrajmasilor mei izbaveste-ma,
PS68.22. Ca Tu cunosti ocara mea si rusinea mea si înfruntarea mea;
PS68.23. Înaintea Ta sunt toti cei ce ma necajesc. Zdrobit a fost sufletul meu de ocari si necaz,
PS68.24. Si am asteptat pe cel ce m-ar milui si nu era si pe cei ce m-ar mângâia si nu i-am aflat.
PS68.25. Si mi-au dat spre mâncarea mea fiere si în setea mea m-au adapat cu otet.
PS68.26. Faca-se masa lor înaintea lor cursa, rasplatire si sminteala;
PS68.27. Sa se întunece ochii lor, ca sa nu vada si spinarea lor pururea o gârboveste;
PS68.28. Varsa peste ei urgia Ta si mânia urgiei Tale sa-i cuprinda pe ei;
PS68.29. Faca-se curtea lor pustie si în locasurile lor sa nu fie locuitori;
PS68.30. Ca pe care Tu l-ai batut, ei l-au prigonit si au înmultit durerea ranilor lui.
PS68.31. Adauga faradelege la faradelegea lor si sa nu intre întru dreptatea Ta;
PS68.32. Stersi sa fie din cartea celor vii si cu cei drepti sa nu se scrie.
PS68.33. Sarac si îndurerat sunt eu; mântuirea Ta, Dumnezeule, sa ma sprijineasca!
PS68.34. Lauda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare si-L voi preamari pe El cu lauda;
PS68.35. Si-I va placea lui Dumnezeu mai mult decât vitelul tânar, caruia îi cresc coarne si unghii.
PS68.36. Sa râda saracii si sa se veseleasca; cântati lui Dumnezeu si viu va fi sufletul vostru!
PS68.37. Ca a auzit pe cei saraci Domnul si pe cei ferecati în obezi ai Sai nu i-a urgisit.
PS68.38. Sa-L laude pe El cerurile si pamântul, marea si toate câte se târasc în ea.
PS68.39. Ca Dumnezeu va mântui Sionul si se vor zidi cetatile lui Iuda si vor locui acolo si-l vor mosteni pe el;
PS68.40. Si semintia credinciosilor Lui îl va stapâni pe el si cei ce iubesc numele Lui vor locui m el.

PSALMUL 69
Al lui David.

PS69.1. Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, sa-mi ajuti mie grabeste-Te!
PS69.2. Sa se rusineze si sa se înfrunte cei ce cauta sufletul meu;
PS69.3. Sa se întoarca înapoi si sa se rusineze cei ce-mi voiesc mie rele;
PS69.4. Întoarca-se îndata rusinati cei ce-mi graiesc mie: “Bine, bine!”
PS69.5. Sa se bucure si sa se veseleasca de Tine toti cei ce Te cauta pe Tine, Dumnezeule, si sa zica pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: “Slavit sa fie Domnul!”
PS69.6. Iar eu sarac sunt si sarman, Dumnezeule, ajuta-ma!
PS69.7. Ajutorul meu si Izbavitorul meu esti Tu, Doamne, nu zabovi!

PSALMUL 70
Al lui David.

PS70.1. Spre Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu fiu rusinat în veac.
PS70.2. Întru dreptatea Ta, izbaveste-ma si ma scoate, pleaca urechea Ta catre mine si ma mântuieste.
PS70.3. Fii mie Dumnezeu aparator si loc întarit, ca sa ma mântuiesti,
PS70.4. Ca întarirea si scaparea mea esti Tu.
PS70.5. Dumnezeul meu, izbaveste-ma din mâna pacatosului, din mâna calcatorului de lege si a celui ce face strâmbatate,
PS70.6. Ca Tu esti asteptarea mea, Doamne; Domnul este nadejdea mea din tineretile mele.
PS70.7. Întru Tine m-am întarit din pântece; din pântecele maicii mele Tu esti acoperitorul meu; întru Tine este lauda mea pururea.
PS70.8. Ca o minune m-am facut multora, iar Tu esti ajutorul meu cel tare.
PS70.9. Sa se umple gura mea de lauda Ta, ca sa laud slava Ta, toata ziua mare cuviinta Ta.
PS70.10. Nu ma lepada la vremea batrânetilor; când va lipsi taria mea, sa nu ma lasi pe mine.
PS70.11. Ca au zis vrajmasii mei mie si cei ce pazesc sufletul meu s-au sfatuit împreuna,
PS70.12. Zicând: Dumnezeu l-a parasit pe el, urmariti-l si-l prindeti pe el, ca nu este cel ce izbaveste.
PS70.13. Dumnezeule, nu Te departa de la mine; Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte!
PS70.14. Sa se rusineze si sa piara cei ce defaimeaza sufletul meu, sa se îmbrace cu rusine si înfruntare cei ce cauta sa-mi faca rau.
PS70.15. Iar eu pururea voi nadajdui spre Tine si voi înmulti lauda Ta.
PS70.16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toata ziua mântuirea Ta, al caror nume nu-l cunosc.
PS70.17. Intra-voi întru puterea Domnului; Doamne, îmi voi aduce aminte numai de dreptatea Ta.
PS70.18. Dumnezeule, m-ai învatat din tineretile mele si eu si astazi vestesc minunile Tale.
PS70.19. Pâna la batrânete si caruntete,
PS70.20. Dumnezeule, sa nu ma parasesti,
PS70.21. Ca sa vestesc bratul Tau la tot neamul ce va sa vina,
PS70.22. Puterea Ta si dreptatea Ta, Dumnezeule, pâna la cele înalte, maretiile pe care le-ai facut. Dumnezeule, cine este asemenea Tie?
PS70.23. Multe necazuri si rele ai trimis asupra mea, dar întorcându-Te mi-ai dat viata si din adâncurile pamântului iarasi m-ai scos.
PS70.24. Înmultit-ai spre mine marirea Ta si întorcându-Te m-ai mângâiat si din adâncurile pamântului iarasi m-ai scos.
PS70.25. Ca eu voi lauda cu instrumente de cântare adevarul Tau, Dumnezeule, cânta-voi tie din alauta, Sfântul lui Israel.
PS70.26. Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta tie si sufletul meu pe care l-ai mântuit.
PS70.27. Înca si limba mea toata ziua va rosti dreptatea Ta, când vor fi rusinati si înfruntati cei ce cauta sa-mi faca rau.

PSALMUL 71
Al lui David.

PS71.l. Dumnezeule, judecata Ta da-o împaratului si dreptatea Ta fiului împaratului,
PS71.2. Ca sa judece pe poporul Tau cu dreptate si pe saracii Tai cu judecata.
PS71.3. Sa aduca muntii pace poporului Tau si dealurile dreptate.
PS71.4. Judeca-va pe saracii poporului si va milui pe fiii saracilor si va umili pe clevetitor.
PS71.5. Si se vor teme de Tine cât va fi soarele si cât va fi luna din neam în neam.
PS71.6. Pogorâ-se-va ca ploaia pe lâna si ca picaturile ce cad pe pamânt.
PS71.7. Rasari-va în zilele lui dreptatea si multimea pacii, cât va fi luna.
PS71.8. Si va domni de la o mare pâna la alta si de la râu pâna la marginile lumii.
PS71.9. Înaintea lui vor îngenunchia etiopienii si vrajmasii lui tarâna vor linge.
PS71.10. Împaratii Tarsisului si insulele daruri vor aduce, împaratii arabilor si ai reginei Saba prinoase vor aduce.
PS71.11. Si se vor închina lui toti împaratii pamântului, toate neamurile vor sluji lui.
PS71.12. Ca a izbavit pe sarac din mâna celui puternic si pe sarmanul care n-avea ajutor.
PS71.13. Va avea mila de sarac si de sarman si sufletele saracilor va mântui;
PS71.14. De camata si de asuprire va scapa sufletele lor si scump va fi numele lor înaintea lui.
PS71.15. Si va fi viu si se va da lui din aurul Arabiei si se vor ruga pentru el pururea; toata ziua îl vor binecuvânta pe el.
PS71.16. Fi-va belsug de pâine pe pamânt pâna-n vârful muntilor; pomii roditori se vor înalta ca cedrii Libanului; si vor înflori cei din cetate ca iarba pamântului.
PS71.17. Numele lui va dainui pe vecie; cât va fi soarele va fi pomenit numele lui.
PS71.18. Se vor binecuvânta întru el toate semintiile pamântului, toate neamurile îl vor ferici pe el.
PS71.19. Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
PS71.20. Binecuvântat este numele slavei Lui în veac si în veacul veacului.
PS71.21. Tot pamântul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.

PSALMUL 72
Al lui Asaf.

PS72.1. Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepti la inima.
PS72.2. Iar mie, putin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, putin a fost de nu s-au poticnit pasii mei.
PS72.3. Ca am pizmuit pe cei fara de lege, când vedeam pacea pacatosilor.
PS72.4. Ca n-au necazuri pâna la moartea lor si tari sunt când lovesc ei.
PS72.5. De osteneli omenesti n-au parte si cu oamenii nu sunt biciuiti.
PS72.6. Pentru aceea îi stapâneste pe ei mândria si se îmbraca cu nedreptatea si silnicia.
PS72.7. Din rautatea lor iese nedreptatea si cugetele inimii lor ies la iveala.
PS72.8. Gândesc si vorbesc cu viclesug, nedreptate graiesc de sus.
PS72.9. Pâna la cer ridica gura lor si cu limba lor strabat pamântul.
PS72.10. Pentru aceasta poporul meu se ia dupa ei si gaseste ca ei sunt plini de zile bune
PS72.11. Si zice: “Cum? stie aceasta Dumnezeu? Are cunostinta Cel Preaînalt?
PS72.12. Iata, acestia sunt pacatosi si sunt îndestulati. Vesnic sunt bogati”.
PS72.13. Iar eu am zis: “Deci, în desert am fost drept la inima si mi-am spalat întru cele nevinovate mâinile mele,
PS72.14. Ca am fost lovit toata ziua si mustrat în fiecare dimineata”.
PS72.15. Daca as fi grait asa, iata as fi calcat legamântul neamului fiilor Tai.
PS72.16. Si ma framântam sa pricep aceasta, dar anevoios lucru este înaintea mea.
PS72.17. Pâna ce am intrat în locasul cel sfânt al lui Dumnezeu si am înteles sfârsitul celor rai:
PS72.18. Într-adevar pe drumuri viclene i-ai pus pe ei si i-ai doborât când se înaltau.
PS72.19. Cât de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor.
PS72.20. Ca visul celui ce se desteapta, Doamne, în cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai facut.
PS72.21. De aceea s-a bucurat inima mea si rarunchii mei s-au potolit.
PS72.22. Ca eram fara de minte si nu stiam; ca un dobitoc eram înaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.
PS72.23. Apucatu-m-ai de mâna mea cea dreapta. Cu sfatul Tau m-ai povatuit si cu slava m-ai primit.
PS72.24. Ca pe cine am eu în cer afara de Tine? Si afara de Tine, ce am dorit pe pamânt?
PS72.25. Stinsu-s-a inima mea si trupul meu, Dumnezeul inimii mele si partea mea, Dumnezeule, în veac.
PS72.26. Ca iata cei ce se departeaza de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapada de Tine.
PS72.27. Iar mie a ma lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nadejdea mea, ca sa vestesc toate laudele Tale în portile fiicei Sionului.

PSALMUL 73
Al lui Asaf.

PS73.l. Pentru ce m-ai lepadat, Dumnezeule, pâna în sfârsit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile pasunii Tale.
PS73.2. Adu-ti aminte de poporul Tau, pe care l-ai câstigat de la început.
PS73.3. Izbavit-ai toiagul mostenirii Tale, muntele Sionului, acesta în care ai locuit.
PS73.4. Ridica mâinile Tale împotriva mândriilor lor, pâna la sfârsit, ca rau a facut vrajmasul în locul cel sfânt al Tau.
PS73.5. Si s-au falit cei ce Te urasc pe Tine în mijlocul locului de praznuire al Tau, pus-au semnele lor drept semne;
PS73.6. Sfarâmat-au intrarea cea de deasupra.
PS73.7. Ca în codru cu topoarele au taiat usile locasului Tau, cu topoare si ciocane l-au sfarâmat.
PS73.8. Ars-au cu foc locasul cel sfânt al Tau, pâna la pamânt; spurcat-au locul numelui Tau.
PS73.9. Zis-au în inima lor împreuna cu neamul lor: “Veniti sa ardem toate locurile de praznuire ale lui Dumnezeu de pe pamânt”.
PS73.10. Semnele noastre nu le-am vazut; nu mai este profet si pe noi nu ne va mai cunoaste.
PS73.11. Pâna când, Dumnezeule, Te va ocarî vrajmasul, pâna când va huli potrivnicul numele Tau, pâna în sfârsit?
PS73.12. Pentru ce întorci mâna Ta si dreapta Ta din sânul Tau, pâna în sfârsit?
PS73.13. Dar Dumnezeu, Împaratul nostru înainte de veac, a facut mântuire în mijlocul pamântului.
PS73.14. Tu ai despartit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apa;
PS73.15. Tu ai sfarâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare popoarelor pustiului.
PS73.16. Tu ai deschis izvoare si pâraie; Tu ai secat râurile Itanului.
PS73.17. A Ta este ziua si a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina si soarele.
PS73.18. Tu ai facut toate marginile pamântului; vara si primavara Tu le-ai zidit.
PS73.19. Adu-Ti aminte de aceasta: Vrajmasul a ocarât pe Domnul si poporul cel fara de minte a hulit numele Tau.
PS73.20. Sa nu dai fiarelor sufletul ce Te lauda pe Tine; sufletele saracilor Tai sa nu le uiti pâna în sfârsit.
PS73.21. Cauta spre legamântul Tau, ca s-au umplut ascunzisurile pamântului de locuintele faradelegilor.
PS73.22. Sa nu se întoarca rusinat cel umilit; saracul si sarmanul sa laude numele Tau.
PS73.23. Scoala-Te, Dumnezeule, apara pricina Ta; adu-Ti aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteste cel fara de minte.
PS73.24. Nu uita strigatul vrajmasilor Tai! Razvratirea celor ce Te urasc pe Tine se urca pururea spre Tine.

PSALMUL 74
Al lui Asaf.

PS74.l. Lauda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lauda-Te-vom si vom chema numele Tau.
PS74.2. Voi spune toate minunile Tale. “Când va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca.
PS74.3. Cutremuratu-s-a pamântul si toti cei ce locuiesc pe el; Eu am întarit stâlpii lui”.
PS74.4. Si am zis celor fara de lege: “Nu faceti faradelege!” si pacatosilor: “Nu înaltati fruntea!
PS74.5. Nu ridicati la înaltime fruntea voastra, sa nu graiti nedreptate împotriva lui Dumnezeu”.
PS74.6. Ca nici de la rasarit, nici de la apus, nici din muntii pustiei, nu vine ajutorul;
PS74.7. Ci Dumnezeu este judecatorul; pe unul îl smereste si pe altul îl înalta.
PS74.8. Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, si îl trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a varsat; din ea vor bea toti pacatosii pamântului.
PS74.9. Iar eu ma voi bucura în veac, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob.
PS74.10. Si toate fruntile pacatosilor voi zdrobi si se va înalta fruntea dreptului.

PSALMUL 75
Al lui Asaf.

PS75.l. Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui.
PS75.2. Ca s-a facut în Ierusalim locul Lui si locasul Lui în Sion.
PS75.3. Acolo a zdrobit taria arcurilor, arma si sabia si razboiul.
PS75.4. Tu luminezi minunat din muntii cei vesnici.
PS75.5. Tulburatu-s-au toti cei nepriceputi la inima, dormit-au somnul lor si toti cei razboinici nu si-au mai gasit mâinile.
PS75.6. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au încremenit calaretii pe cai.
PS75.7. Tu înfricosator esti si cine va sta împotriva mâniei Tale?
PS75.8. Din cer ai facut sa se auda judecata; pamântul s-a temut si s-a linistit,
PS75.9. Când s-a ridicat la judecata Dumnezeu, ca sa mântuiasca pe toti blânzii pamântului.
PS75.10. Ca gândul omului Te va lauda si amintirea gândului Te va praznui.
PS75.11. Faceti fagaduinte si le împliniti Domnului Dumnezeului vostru. Toti cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
PS75.12. Celui înfricosator si Celui ce ia duhurile capeteniilor, Celui înfricosator împaratilor pamântului.

PSALMUL 76
Al lui Asaf.

PS76.1. Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Dumnezeu si a cautat spre mine.
PS76.2. în ziua necazului meu pe Dumnezeu am cautat; chiar si noaptea mâinile mele stau întinse înaintea Lui si n-am slabit; sufletul n-a vrut sa se mângâie.
PS76.3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu si m-am cutremurat; gândit-am si a slabit duhul meu.
PS76.4. Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am si n-am grait.
PS76.5. Gândit-am la zilele cele de demult si de anii cei vesnici mi-am adus aminte si cugetam;
PS76.6. Noaptea în inima mea gândeam si se framânta duhul meu zicând:
PS76.7. Oare, în veci ma va lepada Domnul si nu va mai binevoi în mine?
PS76.8. Oare, pâna în sfârsit ma va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
PS76.9. Oare, va uita sa Se milostiveasca Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurarile Sale?
PS76.10. Si am zis: Acum am început sa înteleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
PS76.11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului si-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.
PS76.12. Si voi cugeta la toate lucrurile Tale si la faptele Tale ma voi gândi.
PS76.13. Dumnezeule, în sfintenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu, Care faci minuni!
PS76.14. Cunoscuta ai facut între popoare puterea Ta. Izbavit-ai cu bratul Tau poporul Tau, pe fiii lui Iacob si ai lui Iosif.
PS76.15. Vazutu-Te-au apele, Dumnezeule, vazutu-Te-au apele si s-au spaimântat si s-au tulburat adâncurile.
PS76.16. Glas au dat norii ca sagetile Tale trec.
PS76.17. Glasul tunetului Tau în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clatinatu-s-a si s-a cutremurat pamântul. PS76.18. În mare este calea Ta si cararile Tale în ape multe si urmele Tale nu se vor cunoaste.
PS76.19. Povatuit-ai ca pe niste oi pe poporul Tau, cu mâna lui Moise si a lui Aaron.

PSALMUL 77
Al lui Asaf.

PS77.1. Luati aminte, poporul meu, la legea mea, plecati urechile voastre spre graiurile gurii mele.
PS77.2. Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început,
PS77.3. Câte am auzit si am cunoscut si câte parintii nostri ne-au învatat.
PS77.4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam în neam,
PS77.5. Vestind laudele Domnului si puterile Lui si minunile pe care le-a facut.
PS77.6. Si a ridicat marturie în Iacob si lege a pus în Israel.
PS77.7. Câte a poruncit parintilor nostri ca sa le arate pe ele fiilor lor, ca sa le cunoasca neamul ce va sa vina,
PS77.8. Fiii ce se vor naste si se vor ridica, si le vor vesti fiilor lor,
PS77.9. Ca sa-si puna în Dumnezeu nadejdea lor si sa nu uite binefacerile lui Dumnezeu si poruncile Lui sa le tina,
PS77.10. Ca sa nu fie ca parintii lor neam îndaratnic si razvratit,
PS77.11. Neam care nu si-a îndreptat inima sa si nu si-a încredintat lui Dumnezeu duhul sau.
PS77.12. Fiii lui Efraim, arcasi înarmati, întors-au spatele, în zi de razboi.
PS77.13. N-au pazit legamântul lui Dumnezeu si în legea Lui n-au v rut sa umble.
PS77.14. Si au uitat facerile Lui de bine si minunile Lui, pe care le-a aratat lor,
PS77.15. Minunile pe care le-a facut înaintea parintilor lor, în pamântul Egiptului, în câmpia Taneos.
PS77.16. Despicat-a marea si i-a trecut pe ei; statut-au apele ca un zid;
PS77.17. Povatuitu-i-a pe ei cu nor ziua si toata noaptea cu lumina de foc;
PS77.18. Despicat-a piatra în pustie si i-a adapat pe ei cu bogatie de apa.
PS77.19. Scos-a apa din piatra si au curs apele ca niste râuri.
PS77.20. Dar ei înca au gresit înaintea Lui, amarât-au pe Cel Preaînalt, în loc fara de apa.
PS77.21. Si au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare sufletelor lor.
PS77.22. Si au grait împotriva lui Dumnezeu si au zis: “Va putea, oare, Dumnezeu sa gateasca masa în pustiu?”
PS77.23. – Pentru ca a lovit piatra si au curs ape si pâraiele s-au umplut de apa.
PS77.24. “Oare, va putea da si pâine, sau va putea întinde masa poporului Sau?”
PS77.25. Pentru aceasta a auzit Domnul si S-a mâniat si foc s-a aprins peste Iacob si mânie s-a suit peste Israel.
PS77.26. Caci n-au crezut în Dumnezeu, nici n-au nadajduit în izbavirea Lui.
PS77.27. Si a poruncit norilor de deasupra si usile cerului le-a deschis
PS77.28. Si a plouat peste ei mana de mâncare si pâine cereasca le-a dat lor.
PS77.29. Pâine îngereasca a mâncat omul; bucate le-a trimis lor din destul.
PS77.30. Poruncit-a El, din cer, vânt dinspre rasarit si a adus cu puterea Lui vânt dinspre miazazi.
PS77.31. Si a plouat peste ei ca pulberea carnuri si ca nisipul marii pasari zburatoare.
PS77.32. Si au cazut în mijlocul taberei lor, împrejurul corturilor lor.
PS77.33. Si au mâncat si s-au saturat foarte si pofta lor si-au împlinit-o.
PS77.34. Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau si mâncarea le era înca în gura lor,
PS77.35. Când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei si a ucis pe cei satui ai lor si pe cei alesi ai lui Israel i-a doborât.
PS77.36. Cu toate acestea înca au mai pacatuit si n-au crezut în minunile Lui.
PS77.37. Si s-au stins în desertaciune zilele lor si anii lor degraba.
PS77.38. Când îi ucidea pe ei, Îl cautau si se întorceau si reveneau la Dumnezeu.
PS77.39. Si si-au adus aminte ca Dumnezeu este ajutorul lor si Dumnezeul Cel Preaînalt este izbavitorul lor.
PS77.40. Dar L-au înselat pe El, cu gura lor si cu limba lor L-au mintit.
PS77.41. În inima lor n-au fost drepti cu El, nici n-au crezut în legamântul Lui.
PS77.42. Iar El este îndurator, va curati pacatele si nu-i va nimici.
PS77.43. Îsi va întoarce de multe ori mânia Lui si nu va aprinde toata urgia Lui.
PS77.44. Si-a adus aminte ca trup sunt ei, suflare ce trece si nu se mai întoarce.
PS77.45. De câte ori L-au amarât în pustiu, L-au mâniat în pamânt fara de apa?
PS77.46. Si s-au întors si au ispitit pe Dumnezeu si pe Sfântul lui Israel L-au întarâtat.
PS77.47. Nu si-au adus aminte de bratul Lui, de ziua în care i-a izbavit pe ei din mâna asupritorului.
PS77.48. Ca a facut în Egipt semnele Lui si minunile Lui în câmpia Taneos:
PS77.49. El a prefacut în sânge râurile lor si apele lor, ca sa nu bea.
PS77.50. El a trimis asupra lor tauni si i-a mâncat pe ei; si broaste si i-a prapadit pe ei.
PS77.51. Dat-a stricaciunii rodul lor si ostenelile lor, lacustelor.
PS77.52. Batut-a cu grindina via lor si duzii lor cu piatra.
PS77.53. Dat-a grindinii dobitoacele lor si averea lor focului.
PS77.54. Trimis-a asupra lor urgia mâniei Lui; mânie, urgie si necaz trimis-a prin îngeri nimicitori.
PS77.55. Facut-a cale mâniei Lui; n-a crutat de moarte sufletele lor si dobitoacele lor mortii le-a dat.
PS77.56. Lovit-a pe toti cei întâi-nascuti din Egipt, pârga ostenelilor lor, în locasurile lui Ham.
PS77.57. Ridicat-a ca pe niste oi pe poporul Sau si i-ta dus pe ei, ca pe o turma, în pustiu.
PS77.58. Povatuitu-i-a pe ei cu nadejde si nu s-au înfricosat si pe vrajmasii lor i-a acoperit marea.
PS77.59. Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinteniei Lui, muntele pe care l-a dobândit dreapta Lui.
PS77.60. Izgonit-a dinaintea lor neamuri si le-a dat lor prin sorti pamântul de mostenire;
PS77.61. Si a asezat în corturile lor semintiile lui Israel.
PS77.62. Dar ei au ispitit si au amarât pe Dumnezeul Cel Preaînalt si poruncile Lui nu le-au pazit.
PS77.63. Si s-au întors si au calcat legamântul ca si parintii lor, întorsu-s-au ca un arc strâmb.
PS77.64. Si L-au mâniat pe El cu înaltimile lor si cu idolii lor L-au întarâtat pe El.
PS77.65. Auzit-a Dumnezeu si S-a mâniat si a urgisit foarte pe Israel.
PS77.66. A lepadat cortul Sau din Silo, locasul Lui, în care a locuit printre oameni.
PS77.67. Si a robit taria lor si frumusetea lor a dat-o în mâinile vrajmasului.
PS77.68. Si a dat sabiei pe poporul Sau si de mostenirea Lui n-a tinut seama.
PS77.69. Pe tinerii lor i-a mistuit focul si fecioarele lor n-au fost înconjurate cu cinste.
PS77.70. Preotii lor de sabie au cazut si vaduvele lor nu vor plânge.
PS77.71. Si S-a desteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ametit de vin,
PS77.72. Si a lovit din spate pe vrajmasii Sai; ocara vesnica le-a dat lor.
PS77.73. Si a lepadat cortul lui Iosif si semintia lui Efraim n-a ales-o;
PS77.74. Ci a ales semintia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.
PS77.75. Si a zidit locasul Sau cel sfânt, ca înaltimea cerului; pe pamânt l-a întemeiat pe el în veac.
PS77.76. Si a ales pe David robul Sau si l-a luat pe el de la turmele oilor.
PS77.77. De lânga oile ce nasc l-a luat pe el, ca sa pasca pe Iacob, poporul Sau, si pe Israel, mostenirea Sa.
PS77.78. Si i-a pascut pe ei întru nerautatea inimii lui si în priceperea mâinii lui i-a povatuit pe ei.

PSALMUL 78
Al lui Asaf.

PS78.1. Dumnezeule, intrat-au neamurile în mostenirea Ta, pângarit-au locasul Tau cel sfânt, facut-au din Ierusalim ruina.
PS78.2. Pus-au cadavrele robilor Tai mâncare pasarilor cerului, trupurile celor cuviosi ai Tai, fiarelor pamântului.
PS78.3. Varsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului si nu era cine sa-i îngroape.
PS78.4. Facutu-ne-am ocara vecinilor nostri, batjocura si râs celor dimprejurul nostru.
PS78.5. Pâna când, Doamne, Te vei mânia pâna în sfârsit? Pâna când se va aprinde ca focul mânia Ta?
PS78.6. Varsa mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc si peste împaratiile care n-au chemat numele Tau.
PS78.7. Ca au mâncat pe Iacob si locul lui l-au pustiit.
PS78.8. Sa nu pomenesti faradelegile noastre cele de demult; degraba sa ne întâmpine pe noi îndurarile Tale, ca am saracit foarte.
PS78.9. Ajuta-ne noua, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tau; Doamne, izbaveste-ne pe noi si curateste pacatele noastre pentru numele Tau.
PS78.10. Ca nu cumva sa zica neamurile: “Unde este Dumnezeul lor?” Sa se cunoasca între neamuri, înaintea ochilor nostri,
PS78.11. Razbunarea sângelui varsat, al robilor Tai; sa intre înaintea Ta suspinul celor ferecati.
PS78.12. Dupa maretia bratului Tau, pazeste pe fiii celor omorâti.
PS78.13. Rasplateste vecinilor nostri de sapte ori, în sânul lor, ocara lor cu care Te-au ocarât pe Tine, Doamne.
PS78.14. Iar noi, poporul Tau si oile pasunii Tale, marturisi-ne-vom tie, în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.

PSALMUL 79
Al lui Asaf.

PS79.1. Cel ce pasti pe Israel, ia aminte! Cel ce povatuiesti ca pe o oaie pe Iosif,
PS79.2. Cel ce sezi pe heruvimi, arata-Te înaintea lui Efraim si Veniamin si Manase.
PS79.3. Desteapta puterea Ta si vino sa ne mântuiesti pe noi.
PS79.4. Dumnezeule, întoarce-ne pe noi si arata fata Ta, si ne vom mântui!
PS79.5. Doamne, Dumnezeul puterilor, pâna când Te vei mânia de ruga robilor Tai?
PS79.6. Ne vei hrani pe noi cu pâine de lacrimi si ne vei adapa cu lacrimi, peste masura?
PS79.7. Pusu-ne-ai în cearta cu vecinii nostri si vrajmasii nostri ne-au batjocorit pe noi.
PS79.8. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mântui.
PS79.9. Via din Egipt ai mutat-o; izgonit-ai neamuri si ai rasadit-o pe ea.
PS79.10. Cale ai facut înaintea ei si ai rasadit radacinile ei si s-a umplut pamântul.
PS79.11. Umbra ei si mladitele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu.
PS79.12. Întins-a vitele ei pâna la mare si pâna la râu lastarele ei.
PS79.13. Pentru ce ai darâmat gardul ei si o culeg pe ea toti cei ce trec pe cale?
PS79.14. A stricat-o pe ea mistretul din padure si porcul salbatic a pascut-o pe ea.
PS79.15. Dumnezeul puterilor, întoarce-Te dar, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta,
PS79.16. Si o desavârseste pe ea, pe care a sadit-o dreapta Ta, si pe fiul omului pe care l-ai întarit tie.
PS79.17. Arsa a fost în foc si smulsa, dar de cercetarea fetei Tale ei vor pieri.
PS79.18. Sa fie mâna Ta peste barbatul dreptei Tale si peste fiul omului pe care l-ai întarit tie.
PS79.19. Si nu ne vom departa de Tine; ne vei da viata si numele Tau vom chema.
PS79.20. Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mântui.

PSALMUL 80
Al lui Asaf.

PS80.1. Bucurati-va de Dumnezeu, ajutorul nostru; strigati Dumnezeului lui Iacob!
PS80.2. Cântati psalmi si bateti din timpane; cântati dulce din psaltire si din alauta!
PS80.3. Sunati din trâmbita, la luna noua, în ziua cea binevestita a sarbatorii noastre!
PS80.4. Ca porunca pentru Israel este si orânduire a Dumnezeului lui Iacob. Marturie a pus în Iosif, când a iesit din pamântul Egiptului, si a auzit limba pe care n-o stia:
PS80.5. “Luat-am sarcina de pe umerii lui, ca mâinile lui au robit la cosuri.
PS80.6. Întru necaz M-ai chemat si te-am izbavit, te-am auzit în mijlocul furtunii si te-am cercat la apa certarii.
PS80.7. Asculta, poporul Meu, si-ti voi marturisi tie, Israele: De Ma vei asculta pe Mine,
PS80.8. Nu vei avea alt Dumnezeu, nici nu te vei închina la dumnezeu strain,
PS80.9. Ca Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Cel ce te-am scos din pamântul Egiptului. Deschide gura si o voi umple pe ea.
PS80.10. Dar na ascultat poporul Meu glasul Meu si Israel n-a cautat la Mine.
PS80.11. Si i-am lasat sa umble dupa dorintele inimilor lor si au mers dupa cugetele lor.
PS80.12. De M-ar fi ascultat poporul Meu, de ar fi umblat Israel în caile Mele,
PS80.13. I-as fi supus de tot pe vrajmasii lor si as fi pus mâna Mea pe asupritorii lor.
PS80.14. Vrajmasii Domnului L-au mintit pe El, dar le va veni timpul lor, în veac.
PS80.15. Ca Domnul i-a hranit pe ei din griul cel mai ales si cu miere din stânca i-a saturat pe ei”.

PSALMUL 81
Al lui Asaf.

PS81.1. Dumnezeu a stat în dumnezeiasca adunare si în mijlocul dumnezeilor va judeca.
PS81.2. Pâna când veti judeca cu nedreptate si la fetele pacatosilor veti cauta?
PS81.3. Judecati drept pe orfan si pe sarac si faceti dreptate celui smerit, celui sarman.
PS81.4. Mântuiti pe cel sarman si pe cel sarac; din mina pacatosului, izbaviti-i.
PS81.5. Dar ei n-au cunoscut, nici n-au priceput, ci în întuneric umbla; stricase-vor toate rânduielile pamântului.
PS81.6. Eu am zis: “Dumnezei sunteti si toti fii ai Celui Preaînalt”.
PS81.7. Dar voi ca niste oameni muriti si ca unul din capetenii cadeti.
PS81.8. Scoala-Te, Dumnezeule, judeca pamântul, ca toate neamurile sunt ale Tale.

PSALMUL 82
Al lui Asaf.

PS82.l. Dumnezeule, cine se va asemana tie? Sa nu taci, nici sa Te linistesti, Dumnezeule!
PS82.2. Ca iata, vrajmasii Tai s-au întarâtat si cei ce Te urasc au ridicat capul.
PS82.3. Împotriva poporului Tau au lucrat cu viclesug si s-au sfatuit împotriva sfintilor Tai.
PS82.4. Zis-au: “Veniti sa-i pierdem pe ei dintre neamuri si sa nu se mai pomeneasca numele lui Israel”.
PS82.5. Ca s-au sfatuit într-un gând împotriva lui. Împotriva Ta legamânt au facut:
PS82.6. Locasurile Idumeilor si Ismaelitenii, Moabul si Agarenii,
PS82.7. Gheval si Amon si Amalic si cei de alt neam, cu cei ce locuiesc în Tir.
PS82.8. Ca si Asur a venit împreuna cu ei, ajutat-au fiilor lui Lot.
PS82.9. Fa-le lor ca lui Madian si lui Sisara si ca lui Iavin, la râul Chison.
PS82.10. Pierit-au în Endor; facutu-s-au ca gunoiul pe pamânt.
PS82.11. Pune pe capeteniile lor ca pe Oriv si Zev si Zevel si Salmana, pe toate capeteniile lor, care au zis: “Sa mostenim noi jertfelnicul lui Dumnezeu”.
PS82.12. Dumnezeul meu, pune-i pe ei ca o roata, ca trestia în fata vântului,
PS82.13. Ca focul care arde padurea, ca vapaia care arde muntii,
PS82.14. Asa alunga-i pe ei, în viforul Tau si în urgia Ta.
PS82.15. Umple fetele lor de ocara si vor cauta fata Ta, Doamne.
PS82.16. Sa se rusineze si sa se tulbure în veacul veacului si sa fie înfruntati si sa piara.
PS82.17. si sa cunoasca ei ca numele Tau este Domnul. Tu singur esti Cel Preaînalt peste tot pamântul.

PSALMUL 83
Al fiilor lui Core.

PS83.l. Cât de iubite sunt locasurile Tale, Doamne al puterilor!
PS83.2. Doreste si se sfârseste sufletul meu dupa curtile Domnului; inima mea si trupul meu s-au bucurat de Dumnezeul cel viu.
PS83.3. Ca pasarea si-a aflat casa si turtureaua cuib, unde-si va pune puii sai:
PS83.4. Altarele Tale, Doamne al puterilor, Împaratul meu si Dumnezeul meu.
PS83.5. Fericiti sunt cei ce locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te vor lauda.
PS83.6. Fericit este barbatul al carui ajutor este de la Tine, Doamne; suisuri în inima sa a pus,
PS83.7. În valea plângerii, în locul care i-a fost pus. Ca binecuvântare va da Cel ce pune lege,
PS83.8. Merge-vor din putere în putere, arata-Se-va Dumnezeul dumnezeilor în Sion.
PS83.9. Doamne, Dumnezeul puterilor, auzi rugaciunea mea! Asculta, Dumnezeul lui Iacob!
PS83.10. Aparatorul nostru, vezi Dumnezeule si cauta spre fata unsului Tau!
PS83.11. Ca mai buna este o zi în curtile Tale decât mii. Ales-am a fi lepadat în casa lui Dumnezeu, mai bine, decât a locui în locasurile pacatosilor.
PS83.12. Ca mila si adevarul iubeste Domnul; Dumnezeu har si slava va da. Dumnezeu nu va lipsi de bunatati pe cei ce umbla întru nerautate.
PS83.13. Doamne al puterilor, fericit este omul cel ce nadajduieste întru Tine.

PSALMUL 84
Al fiilor lui Core.

PS84.1. Bine ai voit, Doamne, pamântului Tau, întors-ai robimea lui Iacob.
PS84.2. Iertat-ai faradelegile poporului Tau, acoperit-ai toate pacatele lor.
PS84.3. Potolit-ai toata mânia Ta; întorsu-Te-ai de catre iutimea mâniei Tale.
PS84.4. Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mântuirii noastre si-ti întoarce mânia Ta de la noi.
PS84.5. Oare, în veci Te vei mânia pe noi? Sau vei întinde mânia Ta din neam în neam?
PS84.6. Dumnezeule, Tu întorcându-Te, ne vei darui viata si poporul Tau se va veseli de Tine.
PS84.7. Arata-ne noua, Doamne, mila Ta si mântuirea Ta da-ne-o noua.
PS84.8. Auzi-voi ce va grai întru mine Domnul Dumnezeu; ca va grai pace peste poporul Sau
PS84.9. Si peste cuviosii Sai si peste cei ce îsi întorc inima spre Dânsul.
PS84.10. Dar mântuirea Lui aproape este de cei ce se tem de Dânsul, ca sa se salasluiasca slava în pamântul nostru.
PS84.11. Mila si adevarul s-au întâmpinat, dreptatea si pacea s-au sarutat.
PS84.12. Adevarul din pamânt a rasarit si dreptatea din cer a privit.
PS84.13. Ca Domnul va da bunatate si pamântul nostru îsi va da rodul sau;
PS84.14. Dreptatea înaintea Lui va merge si va pune pe cale pasii Sai.

PSALMUL 85
O rugaciune a lui David.

PS85.l. Pleaca, Doamne, urechea Ta si ma auzi, ca sarac si necajit sunt eu.
PS85.2. Pazeste sufletul meu, caci cuvios sunt; mântuieste, Dumnezeul meu, pe robul Tau, pe cel ce nadajduieste în Tine.
PS85.3. Miluieste-ma, Doamne, ca spre Tine voi striga toata ziua. Veseleste sufletul robului Tau, ca spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu.
PS85.4. Ca Tu, Doamne, bun si blând esti si mult-milostiv tuturor celor ce Te cheama pe Tine.
PS85.5. Asculta, Doamne, rugaciunea mea si ia aminte la glasul cererii mele.
PS85.6. În ziua necazului meu am strigat catre Tine, ca m-ai auzit.
PS85.7. Nu este asemenea tie între dumnezei, Doamne si nici fapte nu sunt ca faptele Tale.
PS85.8. Veni-vor toate neamurile pe care le-ai facut si se vor închina înaintea Ta, Doamne si vor slavi numele Tau.
PS85.9. Ca mare esti Tu, Cel ce faci minuni, Tu esti singurul Dumnezeu.
PS85.10. Povatuieste-ma, Doamne, pe calea Ta si voi merge întru adevarul Tau; veseleasca-se inima mea, ca sa se teama de numele Tau.
PS85.11. Lauda-Te-voi, Doamne, Dumnezeul meu, cu toata inima mea si voi slavi numele Tau în veac.
PS85.12. Ca mare este mila Ta spre mine si ai izbavit sufletul meu din iadul cel mai de jos.
PS85.13. Dumnezeule, calcatorii de lege s-au sculat asupra mea si adunarea celor tari a cautat sufletul meu si nu Te-au pus pe Tine înaintea lor.
PS85.14. Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat si milostiv esti; îndelung-rabdator si mult-milostiv si adevarat.
PS85.15. Cauta spre mine si ma miluieste, da taria Ta slugii Tale si mântuieste pe fiul slujnicei Tale.
PS85.16. Fa cu mine semn spre bine, ca sa vada cei ce ma urasc si sa se rusineze, ca Tu, Doamne, m-ai ajutat si m-ai mângâiat.

PSALMUL 86
Al fiilor lui Core.

PS86.l. Temelia Sionului pe muntii cei sfinti. Domnul iubeste portile Sionului, mai mult decât toate locasurile lui Iacob.
PS86.2. Lucruri marite s-au grait despre tine, cetatea lui Dumnezeu.
PS86.3. Îmi voi aduce aminte de Raav si de Babilon, între cei ce ma cunosc pe mine; si iata cei de alt neam si Tirul si poporul etiopienilor, acestia acolo s-au nascut.
PS86.4. Mama va zice Sionului omul si om s-a nascut în el si Însusi Cel Preaînalt l-a întemeiat pe el.
PS86.5. Domnul va povesti în cartea popoarelor si a capeteniilor acestora, ce s-au nascut în el.
PS86.6. Ca în Tine este locasul tuturor celor ce se veselesc.

PSALMUL 87
Al fiilor lui Core.

PS87.1. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat si noaptea înaintea Ta.
PS87.2. Sa ajunga înaintea Ta rugaciunea mea; pleaca urechea Ta spre ruga mea, Doamne,
PS87.3. Ca s-a umplut de rele sufletul meu si viata mea de iad s-a apropiat.
PS87.4. Socotit am fost cu cei ce se coboara în groapa; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morii slobod.
PS87.5. Ca niste oameni raniti ce dorm în mormânt, de care nu ti-ai mai adus aminte si care au fost lepadati de la mina Ta.
PS87.6. Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate si în umbra mortii.
PS87.7. Asupra mea s-a întarâtat mânia Ta si toate valurile Tale le-ai adus spre mine.
PS87.8. Departat-ai pe cunoscutii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor.
PS87.9. Închis am fost si n-am putut iesi. Ochii mei au slabit de suferinta.
PS87.10. Strigat-am catre Tine, Doamne, toata ziua, întins-am catre Tine mâinile mele.
PS87.11. Oare, mortilor vei face minuni? Sau cei morii se vor scula si Te vor lauda pe Tine?
PS87.12. Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta si adevarul Tau în locul pierzarii?
PS87.13. Oare, se vor cunoaste întru întuneric minunile Tale si dreptatea Ta în pamânt uitat?
PS87.14. Iar eu catre Tine, Doamne, am strigat si dimineata rugaciunea mea Te va întâmpina.
PS87.15. Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu si întorci fata Ta de la mine?
PS87.16. Sarac sunt eu si în osteneli din tineretile mele, înaltat am fost, dar m-am smerit si m-am mâhnit.
PS87.17. Peste mine au trecut mâniile Tale si înfricosarile Tale m-au tulburat.
PS87.18. Înconjuratu-m-au ca apa toata ziua si m-au cuprins deodata.
PS87.19. Departat-ai de la mine pe prieten si pe vecin, iar pe cunoscutii mei de ticalosia mea.

PSALMUL 88
O învatatura a lui Etam Ezrahitul.

PS88.1. Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
PS88.2. Din neam în neam voi vesti adevarul Tau cu gura mea,
PS88.3. Ca ai zis: “În veac mila se va zidi, în ceruri se va întari adevarul Tau.
PS88.4. Facut-am legamânt cu alesii Mei, juratu-M-am lui David, robul Meu:
PS88.5. Pâna în veac voi întari semintia ta si voi zidi din neam în neam scaunul tau”.
PS88.6. Lauda-vor cerurile minunile Tale, Doamne si adevarul Tau, în adunarea sfintilor.
PS88.7. Ca cine va fi asemenea Domnului în nori si cine se va asemana cu Domnul între fiii lui Dumnezeu?
PS88.8. Dumnezeul Cel Preamarit în sfatul sfintilor, mare si înfricosator este peste cei dimprejurul Lui.
PS88.9. Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea tie? Tare esti, Doamne, si adevarul Tau împrejurul Tau.
PS88.10. Tu stapânesti puterea marii si miscarea valurilor ei Tu o potolesti.
PS88.11. Tu ai smerit ca pe un ranit pe cel mândru; cu bratul puterii Tale ai risipit pe vrajmasii Tai.
PS88.12. Ale Tale sunt cerurile si al Tau este pamântul; lumea si plinirea ei Tu le-ai întemeiat.
PS88.13. Miazanoapte si miazazi Tu ai zidit; Taborul si Ermonul în numele Tau se vor bucura. Bratul Tau este cu putere.
PS88.14. Sa se întareasca mâna Ta, sa se înalte dreapta Ta. Dreptatea si judecata sunt temelia scaunului Tau.
PS88.15. Mila si adevarul vor merge înaintea fetei Tale. Fericit este poporul care cunoaste strigat de bucurie;
PS88.16. Doamne, în lumina fetei Tale vor merge si în numele Tau se vor bucura toata ziua si intru dreptatea Ta se vor înalta.
PS88.17. Ca lauda puterii lor Tu esti si întru buna vrerea Ta se va înalta puterea noastra.
PS88.18. Ca al Domnului este sprijinul si al Sfântului lui Israel, Împaratului nostru.
PS88.19. Atunci ai grait în vedenii cuviosilor Tai si ai zis: Dat-am ajutor celui puternic, înaltat-am pe cel ales din poporul Meu.
PS88.20. Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am uns pe el;
PS88.21. Pentru ca mâna Mea îl va ajuta si bratul Meu îl va întari.
PS88.22. Nici un vrajmas nu va izbuti împotriva lui si fiul faradelegii nu-i va mai face rau.
PS88.23. Si voi taia pe vrajmasii sai de la fata lui si pe cei ce-l urasc pe el îi voi înfrânge.
PS88.24. Si adevarul Meu si mila Mea cu el vor fi si în numele Meu se va înalta puterea lui.
PS88.25. Si voi pune peste mare mâna lui si peste râuri dreapta lui;
PS88.26. Acesta Ma va chema: Tatal meu esti Tu, Dumnezeul meu si sprijinitorul mântuirii mele.
PS88.27. Si îl voi face pe el întâi-nascut, mai înalt decât împaratii pamântului;
PS88.28. În veac îi voi pastra mila Mea si legamântul Meu credincios îi va fi.
PS88.29. Si voi pune în veacul veacului semintia lui si scaunul lui ca zilele cerului;
PS88.30. De vor parasi fiii lui legea Mea si dupa rânduielile Mele nu vor umbla,
PS88.31. De vor nesocoti dreptatile Mele si poruncile Mele nu vor pazi,
PS88.32. Cerceta-voi cu toiag faradelegile lor si cu batai pacatele lor.
PS88.33. Iar mila Mea nu o voi departa de la el, nici nu voi face strâmbatate întru adevarul Meu,
PS88.34. Nici nu voi rupe legamântul Meu si cele ce ies din buzele Mele nu le voi schimba.
PS88.35. O data m-am jurat pe sfintenia Mea: Oare, voi minti pe David? Semintia lui în veac va ramâne
PS88.36. Si scaunul lui ca soarele înaintea Mea si ca luna întocmita în veac si martor credincios în cer.
PS88.37. Dar Tu ai lepadat, ai defaimat si ai aruncat pe unsul Tau.
PS88.38. Stricat-ai legamântul robului Tau, batjocorit-ai pe pamânt sfintenia lui.
PS88.39. Doborât-ai toate gardurile lui, facut-ai întariturile lui ruina.
PS88.40. Jefuitu-l-au pe el toti cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocara vecinilor sai.
PS88.41. Înaltat-ai dreapta vrajmasilor lui, veselit-ai pe toti dusmanii lui.
PS88.42. Luat-ai puterea sabiei lui si nu l-ai ajutat în vreme de razboi.
PS88.43. Nimicit-ai curatenia lui si scaunul lui la pamânt l-ai doborât.
PS88.44. Micsorat-ai zilele vietii lui, umplutu-l-ai de rusine.
PS88.45. Pâna când, Doamne, Te vei întoarce? Pâna când se va aprinde ca focul mânia Ta?
PS88.46. Adu-Ti aminte de mine; oare, în desert ai zidit pe toti fiii oamenilor?
PS88.47. Cine este omul ca sa traiasca si sa nu vada moartea si sa-si izbaveasca sufletul sau din mâna iadului?
PS88.48. Unde sunt milele Tale cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat lui David, întru adevarul Tau?
PS88.49. Adu-Ti aminte, Doamne, de ocara robilor Tai, pe care o port în sânul lneu, de la multe neamuri.
PS88.50. Adu-Ti aminte, Doamne, de ocara cu care m-au ocarât vrajmasii Tai, cu care au ocarât pasii unsului Tau.
PS88.51. Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin.

PSALMUL 89
Rugaciunea lui Moise, omul lui Dumnezeu.

PS89.l. Doamne, scapare Te-ai facut noua în neam si în neam.
PS89.2. Mai înainte de ce s-au facut muntii si s-a zidit pamântul si lumea, din veac si pâna în veac esti Tu.
PS89.3. Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, care ai zis: “Întoarceti-va, fii ai oamenilor”,
PS89.4. Ca o mie de ani înaintea ochilor Tai sunt ca ziua de ieri, care a trecut si ca straja noptii.
PS89.5. Nimicnicie vor fi anii lor; dimineata ca iarba va trece.
PS89.6. Dimineata va înflori si va trece, seara va cadea, se va întari si se va usca.
PS89.7. Ca ne-am sfârsit de urgia Ta si de mânia Ta ne-am tulburat.
PS89.8. Pus-ai faradelegile noastre înaintea Ta, greselile noastre ascunse, la lumina fetei Tale.
PS89.9. Ca toate zilele noastre s-au împutinat si în mânia Ta ne-am stins.
PS89.10. Anii nostri s-au socotit ca pânza unui paianjen; zilele anilor nostri sunt saptezeci de ani;
PS89.11. Iar de vor fi în putere optzeci de ani si ce este mai mult decât acestia osteneala si durere;
PS89.12. Ca trece viata noastra si ne vom duce.
PS89.13. Cine cunoaste puterea urgiei Tale si cine masoara mânia Ta, dupa temerea de Tine?
PS89.14. Învata-ne sa socotim bine zilele noastre, ca sa ne îndreptam inimile spre întelepciune.
PS89.15. Întoarce-Te, Doamne! Pâna când vei sta departe? Mângâie pe robii Tai!
PS89.16. Umplutu-ne-am dimineata de mila Ta si ne-am bucurat si ne-am veselit în toate zilele vietii noastre.
PS89.17. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care am vazut rele.
PS89.18. Cauta spre robii Tai si spre lucrurile Tale si îndrepteaza pe fiii lor.
PS89.19. Si sa fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi si lucrurile mâinilor noastre le îndrepteaza.

PSALMUL 90
O cântare de lauda a lui David

PS90.1. Cel ce locuieste în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperamântul Dumnezeului cerului se va salaslui.
PS90.2. Va zice Domnului: “Sprijinitorul meu esti si scaparea mea; Dumnezeul meu, voi nadajdui spre Dânsul”.
PS90.3. Ca El te va izbavi din cursa vânatorilor si de cuvântul tulburator.
PS90.4. Cu spatele te va umbri pe tine si sub aripile Lui vei nadajdui; ca o arma te va înconjura adevarul Lui.
PS90.5. Nu te vei teme de frica de noapte, de sageata ce zboara ziua,
PS90.6. De lucrul ce umbla în întuneric, de molima ce bântuie întru amiaza.
PS90.7. Cadea-vor dinspre latura ta o mie si zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
PS90.8. Însa cu ochii tai vei privi si rasplatirea pacatosilor vei vedea.
PS90.9. Pentru ca pe Domnul, nadejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scapare tie.
PS90.10. Nu vor veni catre tine rele si bataie nu se va apropia de locasul tau.
PS90.11. Ca îngerilor Sai va porunci pentru tine ca sa te pazeasca în toate caile tale.
PS90.12. Pe mâini te vor înalta ca nu cumva sa împiedici de piatra piciorul tau.
PS90.13. Peste aspida si vasilisc vei pasi si vei calca peste leu si peste balaur.
PS90.14. “Ca spre Mine a nadajduit si-l voi izbavi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el ca a cunoscut numele Meu.
PS90.15. Striga-va catre Mine si-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz si-l voi scoate pe el si-l voi slavi.
PS90.16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, si-i voi arata lui mântuirea Mea”.

PSALMUL 91
Alcatuit pe vremea lui Iezechia.

PS91.l. Bine este a lauda pe Domnul si a cânta numele Tau, Preaînalte,
PS91.2. A vesti dimineata mila Ta si adevarul Tau în toata noaptea,
PS91.3. În psaltire cu zece strune, cu cântece din alauta.
PS91.4. Ca m-ai veselit, Doamne, întru fapturile Tale si întru lucrurile mâinilor Tale ma voi bucura.
PS91.5. Cât s-au marit lucrurile Tale, Doamne, adânci cu totul sunt gândurile Tale!
PS91.6. Barbatul nepriceput nu va cunoaste si cel neîntelegator nu va întelege acestea,
PS91.7. Când rasar pacatosii ca iarba si se ivesc toti cei ce fac faradelegea,
PS91.8. Ca sa piara în veacul veacului. Iar Tu, Preaînalt esti în veac, Doamne.
PS91.9. Ca iata vrajmasii Tai, Doamne, vor pieri si se vor risipi toti cei ce lucreaza faradelegea.
PS91.10. si se va înalta puterea mea ca a inorogului si batrânetile mele unse din belsug.
PS91.11. Si a privit ochiul meu catre vrajmasii mei si pe cei vicleni, ce se ridica împotriva mea, îi va auzi urechea mea.
PS91.12. Dreptul ca finicul va înflori si ca cedrul cel din Liban se va înmulti.
PS91.13. Rasaditi fiind în casa Domnului, în curtile Dumnezeului nostru vor înflori.
PS91.14. Înca întru batrânete unse se vor înmulti si bine vietuind vor fi, ca sa vesteasca:
PS91.15. Drept este Domnul Dumnezeul nostru si nu este nedreptate întru Dânsul.

PSALMUL 92
Al lui David.

PS92.1. Domnul a împaratit, întru podoaba S-a îmbracat; îmbracatu-S-a Domnul întru putere si S-a încins,
PS92.2. Pentru ca a întarit lumea care nu se va clinti.
PS92.3. Gata este scaunul Tau de atunci, din veac esti Tu.
PS92.4. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor,
PS92.5. Ridicat-au râurile valurile lor; dar mai mult decât glasul apelor clocotitoare,
PS92.6. Mai mult decât zbuciumul neasemuit al marii, minunat este, întru cele înalte, Domnul.
PS92.7. Marturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, întru lungime de zile.

PSALMUL 93
Al lui David.

PS93.1. Dumnezeul razbunarilor, Domnul, Dumnezeul razbunarilor cu îndrazneala a grait.
PS93.2. Înalta-Te Cel ce judeci pamântul, rasplateste rasplatirea celor mândri.
PS93.3. Pâna când pacatosii, Doamne, pâna când pacatosii se vor fali?
PS93.4. Pâna când vor spune si vor grai nedreptate; grai-vor toti cei ce lucreaza faradelegea?
PS93.5. Pe poporul Tau, Doamne, l-au asuprit si mostenirea Ta au apasat-o.
PS93.6. Pe vaduva si pe sarac au ucis si pe orfani i-au omorât.
PS93.7. Si au zis: “Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob”.
PS93.8. Întelegeti, dar, cei neîntelepti din popor, si cei nebuni, înteleptiti-va odata!
PS93.9. Cel ce a sadit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveste?
PS93.10. Cel ce pedepseste neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învata pe om cunostinta,
PS93.11. Domnul, cunoaste gândurile oamenilor, ca sunt desarte.
PS93.12. Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, si din legea Ta îl vei învata pe el,
PS93.13. Ca sa-l linistesti pe el în zile rele, pâna ce se va sapa groapa pacatosului.
PS93.14. Ca nu va lepada Domnul pe poporul Sau si mostenirea Sa nu o va parasi,
PS93.15. Pâna ce dreptatea se va întoarce la judecata si toti cei cu inima curata, care se tin de dânsa.
PS93.16. Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc si cine va sta împreuna cu mine împotriva celor ce lucreaza faradelegea?
PS93.17. Ca de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, putin de nu s-ar fi salasluit în iad sufletul meu.
PS93.18. Când am zis: “S-a clatinat piciorul meu”, mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie.
PS93.19. Doamne, când s-au înmultit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu.
PS93.20. Nu va sta împreuna cu Tine scaunul faradelegii, cel ce face asuprire împotriva legii.
PS93.21. Ei vor prinde în cursa sufletul dreptului si sânge nevinovat vor osândi.
PS93.22. Dar Domnul mi-a fost mie scapare si Dumnezeul meu ajutorul nadejdii mele;
PS93.23. Le va rasplati lor Domnul dupa faradelegea lor si dupa rautatea lor îi va pierde pe ei Domnul Dumnezeul nostru.

PSALMUL 94
Al lui David.

PS94.1. Veniti sa ne bucuram de Domnul si sa strigam lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.
PS94.2. Sa întâmpinam fata Lui întru lauda si în psalmi sa-I strigam Lui,
PS94.3. Ca Dumnezeu mare este Domnul si Împarat mare peste tot pamântul.
PS94.4. Ca în mâna Lui sunt marginile pamântului si înaltimile muntilor ale Lui sunt.
PS94.5. Ca a Lui este marea si El a facut-o pe ea, si uscatul mâinile Lui l-au zidit.
PS94.6. Veniti sa ne închinam si sa cadem înaintea Lui si sa plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a facut pe noi.
PS94.7. Ca El este Dumnezeul nostru si noi poporul pasunii Lui si oile mâinii Lui.
PS94.8. O, de I-ati auzi glasul care zice: “Sa nu va învârtosati inimile voastre,
PS94.9. Ca în timpul cercetarii, ca în ziua ispitirii în pustiu,
PS94.10. Unde M-au ispitit parintii vostri, M-au ispitit si au vazut lucrurile Mele.
PS94.11. Patruzeci de ani am urât neamul acesta si am zis: “Pururea ratacesc cu inima”.
PS94.12. Si ei n-au cunoscut caile Mele, ca M-am jurat întru mânia Mea: “Nu vor intra întru odihna Mea”.

PSALMUL 95
Al lui David. La Evrei fara titlu.

PS95.1. Cântati Domnului cântare noua, cântati Domnului tot pamântul.
PS95.2. Cântati Domnului, binecuvântati numele Lui, binevestiti din zi în zi mântuirea Lui.
PS95.3. Vestiti între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui;
PS95.4. Ca mare este Domnul si laudat foarte, înfricosator este; mai presus decât toti dumnezeii.
PS95.5. Ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a facut.
PS95.6. Lauda si frumusete este înaintea Lui, sfintenie si maretie în locasul cel sfânt al Lui.
PS95.7. Aduceti Domnului, semintiile popoarelor, aduceti Domnului slava si cinste; aduceti Domnului slava numelui Lui.
PS95.8. Aduceti jertfe si intrati în curtile Lui. Închinati-va Domnului în curtea cea sfânta a Lui.
PS95.9. Sa tremure de fata Lui tot pamântul. Spuneti între neamuri ca Domnul a împaratit,
PS95.10. Pentru ca a întarit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate.
PS95.11. Sa se veseleasca cerurile si sa se bucure pamântul, sa se zguduie marea si toate cele ce sunt întru ea; sa se bucure câmpiile si toate cele ce sunt pe ele.
PS95.12. Atunci se vor bucura toti copacii padurii, de fata Domnului, ca vine, vine sa judece pamântul.
PS95.13. Judeca-va lumea întru dreptate si popoarele întru adevarul Sau.

PSALMUL 96
Al lui David.

PS96.l. Domnul împarateste! Sa se bucure pamântul, sa se veseleasca insule multe.
PS96.2. Nor si negura împrejurul Lui, dreptatea si judecata este temelia neamului Lui.
PS96.3. Foc înaintea Lui va merge si va arde împrejur pe vrajmasii Lui.
PS96.4. Luminat-au fulgerele Lui lumea; vazut-a si s-a cutremurat pamântul.
PS96.5. Muntii ca ceara s-au topit de fata Domnului, de fata Domnului a tot pamântul.
PS96.6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui si au vazut toate popoarele slava Lui.
PS96.7. Sa se rusineze toti cei ce se închina chipurilor cioplite si se lauda cu idolii lor.
PS96.8. Închinati-va Lui toti îngerii Lui; auzit-a si s-a veselit Sionul
PS96.9. Si s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecatile Tale, Doamne.
PS96.10. Ca Tu esti Domnul Cel Preaînalt peste tot pamântul; înaltatu-Te-ai foarte, mai presus decât toti dumnezeii.
PS96.11. Cei ce iubiti pe Domnul, urâti raul; Domnul pazeste sufletele cuviosilor Lui; din mâna pacatosului îi va izbavi pe ei.
PS96.12. Lumina a rasarit dreptului si celor drepti cu inima, veselie.
PS96.13. Veseliti-va, dreptilor, în Domnul si laudati pomenirea sfinteniei Lui!

PSALMUL 97
Al lui David.

PS97.1. Cântati Domnului cântare noua, ca lucruri minunate a facut Domnul.
PS97.2. Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui si bratul cel sfânt al Lui.
PS97.3. Cunoscuta a facut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa.
PS97.4. Pomenit-a mila Sa lui Iacob si adevarul Sau casei lui Israel;
PS97.5. Vazut-au toate marginile pamântului mântuirea Dumnezeului nostru.
PS97.6. Strigati lui Dumnezeu tot pamântul; cântati si va bucurati si cântati.
PS97.7. Cântati Domnului cu alauta, cu alauta si în sunet de psaltire;
PS97.8. Cu trâmbite si în sunet de corn, strigati înaintea Împaratului si Domnului.
PS97.9. Sa se zguduie marea si plinirea ei, lumea si cei ce locuiesc în ea.
PS97.10. Râurile vor bate din palme, deodata, muntii se vor bucura de fata Domnului, ca vine, vine sa judece pamântul.
PS97.11. Judeca-va lumea cu dreptate si popoarele cu nepartinire.

PSALMUL 98
Al lui David.

PS98.l. Domnul împarateste: sa tremure popoarele; sade pe heruvimi: sa se cutremure pamântul.
PS98.2. Domnul în Sion este mare si înalt peste toate popoarele.
PS98.3. Sa se laude numele Tau cel mare, ca înfricosator si sfânt este. Si cinstea împaratului iubeste dreptatea.
PS98.4. Tu ai întemeiat dreptatea; judecata si dreptate în Iacob, Tu ai facut.
PS98.5. Înaltati pe Domnul Dumnezeul nostru si va închinati asternutului picioarelor Lui, ca sfânt este!
PS98.6. Moise si Aaron, între preotii Lui si Samuel între cei ce cheama numele Lui.
PS98.7. Chemat-au pe Domnul si El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor graia catre ei;
PS98.8. Caci pazeau marturiile Lui si poruncile pe care le-a dat lor.
PS98.9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei si ai rasplatit toate faptele lor.
PS98.10. Înaltati pe Domnul Dumnezeul nostru si va închinati în Muntele cel sfânt al Lui, ca sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!

PSALMUL 99
Al lui David.

PS99.1. Strigati Domnului tot pamântul, slujiti Domnului cu veselie, intrati înaintea Lui cu bucurie.
PS99.2. Cunoasteti ca Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a facut pe noi si nu noi.
PS99.3. Iar noi poporul Lui si oile pasunii Lui. Intrati pe portile Lui cu lauda si în curtile Lui cu cântari laudati-L pe El.
PS99.4. Cântati numele Lui! Ca bun este Domnul; în veac este mila Lui si din neam în neam adevarul Lui.

PSALMUL 100
Al lui David.

PS100.l. Mila si judecata Ta voi cânta tie, Doamne.
PS100.2. Cânta-voi si voi merge, cu pricepere, în cale fara prihana. Când vei veni la mine?
PS100.3. Umblat-am întru nerautatea inimii mele, în casa mea.
PS100.4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe calcatorii de lege i-am urât.
PS100.5. Nu s-a lipit de mine inima îndaratnica; pe cel rau, care se departa de mine, nu l-am cunoscut.
PS100.6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul sau, pe acela l-am izgonit.
PS100.7. Cu cel mândru cu ochiul si nesatios cu inima, cu acela n-am mâncat.
PS100.8. Ochii mei sunt peste credinciosii pamântului, ca sa sada ei împreuna cu mine. Cel ce umbla pe cale fara prihana, acela îmi slujea.
PS100.9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce graieste nedreptati nu va sta înaintea ochilor mei.
PS100.10. În dimineti voi judeca pe toti pacatosii pamântului, ca sa nimicesc din cetatea Domnului pe toti cei ce lucreaza faradelegea.

PSALMUL 101
Rugaciunea unui necajit

PS101.1. Doamne, auzi rugaciunea mea, si strigarea mea la Tine sa ajunga!
PS101.2. Sa nu întorci fata Ta de la mine; în orice zi ma necajesc, pleaca spre mine urechea Ta!
PS101.3. în orice zi Te voi chema, degraba auzi-ma!
PS101.4. Ca s-au stins ca fumul zilele mele si oasele mele ca uscaciunea s-au facut.
PS101.5. Ranita este inima mea si s-a uscat ca iarba; ca am uitat sa-mi manânc pâinea mea.
PS101.6. De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea.
PS101.7. Asemanatu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufnita din darâmaturi.
PS101.8. Privegheat-am si am ajuns ca o pasare singuratica pe acoperis.
PS101.9. Toata ziua m-au ocarât vrajmasii mei si cei ce ma laudau, împotriva mea se jurau.
PS101.10. Ca cenusa am mâncat, în loc de pâine, si bautura mea cu plângere am amestecat-o,
PS101.11. Din pricina urgiei Tale si a mâniei Tale; ca ridicându-ma eu, m-ai surpat.
PS101.12. Zilele mele ca umbra s-au plecat si eu ca iarba m-am uscat.
PS101.13. Iar Tu, Doamne, în veac ramâi si pomenirea Ta din neam în neam.
PS101.14. Sculându-Te, vei milui Sionul, ca vremea este sa-l miluiesti pe el, ca a venit vremea.
PS101.15. Ca au iubit robii Tai pietrele lui si de tarâna lui le va fi mila.
PS101.16. si se vor teme neamurile de numele Domnului si toti împaratii pamântului de slava Ta.
PS101.17. Ca va zidi Domnul Sionul si se va arata întru slava Sa.
PS101.18. Cautat-a spre rugaciunea celor smeriti si n-a dispretuit cererea lor.
PS101.19. Sa se scrie acestea pentru neamul ce va sa vina si poporul ce se zideste va lauda pe Domnul;
PS101.20. Ca a privit din înaltimea cea sfânta a Lui, Domnul din cer pe pamânt a privit,
PS101.21. Ca sa auda suspinul celor ferecati, sa dezlege pe fiii celor omorâti,
PS101.22. Sa vesteasca în Sion numele Domnului si lauda Lui în Ierusalim,
PS101.23. Când se vor aduna popoarele împreuna si împaratiile ca sa slujeasca Domnului.
PS101.24. Zis-am catre Dumnezeu în calea tariei Lui: Vesteste-mi putinatatea zilelor mele.
PS101.25. Nu ma lua la jumatatea zilelor mele, ca anii Tai, Doamne, sunt din neam în neam.
PS101.26. Dintru început Tu, Doamne, pamântul l-ai întemeiat si lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile.
PS101.27. Acelea vor pieri, iar Tu vei ramâne si toti ca o haina se vor învechi si ca un vesmânt îi vei schimba si se vor schimba.
PS101.28. Dar Tu acelasi esti si anii Tai nu se vor împutina.
PS101.29. Fiii robilor Tai vor locui pamântul lor si semintia lor în veac va propasi.

PSALMUL 102
Al lui David.

PS102.1. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele dinlauntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
PS102.2. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si nu uita toate rasplatirile Lui.
PS102.3. Pe Cel ce curateste toate faradelegile tale, pe Cel ce vindeca toate bolile tale;
PS102.4. Pe Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta, pe Cel ce te încununeaza cu mila si cu îndurari;
PS102.5. Pe Cel ce umple de bunatati pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tineretile tale.
PS102.6. Cel ce face milostenie, Domnul, si judecata tuturor celor ce li se face strâmbatate.
PS102.7. Cunoscute a facut caile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
PS102.8. Îndurat si milostiv este Domnul, îndelung-rabdator si mult-milostiv.
PS102.9. Nu pâna în sfârsit se va iuti, nici în veac se va mânia.
PS102.10. Nu dupa pacatele noastre a facut noua, nici dupa faradelegile noastre a rasplatit noua,
PS102.11. Ci cât este departe cerul de pamânt, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
PS102.12. Pe cât sunt de departe rasariturile de la apusuri, departat-a de la noi faradelegile noastre.
PS102.13. În ce chip miluieste tatal pe fii, asa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
PS102.14. Ca El a cunoscut zidirea noastra, adusu-si-a aminte ca tarâna suntem.
PS102.15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; asa va înflori.
PS102.16. Ca vânt a trecut peste el si nu va mai fi si nu se va mai cunoaste înca locul sau.
PS102.17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
PS102.18. Si dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce pazesc legamântul Lui
PS102.19. Si îsi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le faca pe ele. Domnul în cer a gatit scaunul Sau si împaratia Lui peste toti stapâneste.
PS102.20. Binecuvântati pe Domnul toti îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceti cuvântul Lui si auziti glasul cuvintelor Lui.
PS102.21. Binecuvântati pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceti voia Lui.
PS102.22. Binecuvântati pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stapânirii Lui, binecuvinteaza suflete al meu pe Domnul.

PSALMUL 103
Al lui David.

PS103.1. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, maritu-Te-ai foarte.
PS103.2. Întru stralucire si în mare podoaba Te-ai îmbracat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca s i cu o haina;
PS103.3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;
PS103.4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
PS103.5. Cel ce faci pe îngerii Tai duhuri si pe slugile Tale para de foc;
PS103.6. Cel ce ai întemeiat pamântul pe întarirea lui si nu se va clatina în veacul veacului.
PS103.7. Adâncul ca o haina este îmbracamintea lui; peste munti vor sta ape.
PS103.8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tau se vor înfricosa.
PS103.9. Se suie munti si se coboara vai, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
PS103.10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece si nici nu se vor întoarce sa acopere pamântul.
PS103.11. Cel ce trimiti izvoare în vai, prin mijlocul muntilor vor trece ape;
PS103.12. Adapa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii salbatici setea îsi vor potoli.
PS103.13. Peste acelea pasarile cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas.
PS103.14. Cel ce adapi muntii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va satura pamântul.
PS103.15. Cel ce rasari iarba dobitoacelor si verdeata spre slujba oamenilor;
PS103.16. Ca sa scoata pâine din pamânt si vinul veseleste inima omului;
PS103.17. Ca sa veseleasca fata cu untdelemn si pâinea inima omului o întareste.
PS103.18. Satura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sadit; acolo pasarile îsi vor face cuib.
PS103.19. Locasul cocostârcului în chiparosi. Muntii cei înalti adapost cerbilor stâncile scapare iepurilor.
PS103.20. Facut-ai luna spre vremi, soarele si-a cunoscut apusul sau.
PS103.21. Pus-ai întuneric si s-a facut noapte, când vor iesi toate fiarele padurii;
PS103.22. Puii leilor mugesc ca sa apuce si sa ceara de la Dumnezeu mâncarea lor.
PS103.23. Rasarit-a soarele si s-au adunat si în culcusurile lor se vor culca.
PS103.24. Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pâna seara.
PS103.25. Cât s-au marit lucrurile Tale, Doamne, toate cu întelepciune le-ai facut! Umplutu-s-a pamântul de zidirea Ta.
PS103.26. Marea aceasta este mare si larga; acolo se gasesc târâtoare, carora nu este numar, vietati mici si mari.
PS103.27. Acolo corabiile umbla; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca sa se joace în ea.
PS103.28. Toate catre Tine asteapta ca sa le dai lor hrana la buna vreme.
PS103.29. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunatati;
PS103.30. Dar întorcându-ti Tu fata Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor si se vor sfârsi si în tarâna se vor întoarce.
PS103.31. Trimite-vei duhul Tau si se vor zidi si vei înnoi fata pamântului.
PS103.32. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
PS103.33. Cel ce cauta spre pamânt si-l face pe el de se cutremura; Cel ce se atinge de munti si fumega.
PS103.34. Cânta-voi Domnului în viata mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.
PS103.35. Placute sa-I fie Lui cuvintele mele, iar eu ma voi veseli de Domnul.
PS103.36. Piara pacatosii de pe pamânt si cei fara de lege, ca sa nu mai fie. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.

PSALMUL 104
Aliluia.

PS104.1. Laudati pe Domnul si chemati numele Lui; vestiti între neamuri lucrurile Lui.
PS104.2. Cântati-I si-L laudati pe El; spuneti toate minunile Lui.
PS104.3. Laudati-va cu numele cel sfânt al Lui; veseleasca-se inima celor ce cauta pe Domnul.
PS104.4. Cautati pe Domnul si va întariti; cautati fala Lui, pururea.
PS104.5. Aduceti-va aminte de minunile Lui, pe care le-a facut; de minunile Lui si de judecatile gurii Lui.
PS104.6. Semintia lui Avraam, robii Lui, fiii lui Iacob, alesii Lui.
PS104.7. Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot pamântul judecatile Lui.
PS104.8. Adusu-si-a aminte în veac de legamântul Lui, de cuvântul pe care l-a poruncit într-o mie de neamuri,
PS104.9. Pe care l-a încheiat cu Avraam si de juramântul Sau lui Isaac.
PS104.10. Si l-a pus pe el lui Iacob, spre porunca, si lui Israel legatura vesnica,
PS104.11. Zicând: “Tie îti voi da pamântul Canaan, partea mostenirii tale”.
PS104.12. Atunci când erau ei putini la numar si straini în pamântul lor
PS104.13. Si au trecut de la un neam la altul, de la o împaratie la un alt popor,
PS104.14. N-a lasat om sa le faca strâmbatate si a certat pentru ei pe împarati, zicându-le:
PS104.15. “Nu va atingeti de unsii Mei si nu vicleniti împotriva profetilor Mei”.
PS104.16. Si a chemat foamete pe pamânt si a sfarâmat paiul de grâu.
PS104.17. Trimis-a înaintea lor om; rob a fost rânduit Iosif.
PS104.18. Smeritu-l-au, punând în obezi picioarele lui; prin fier a trecut sufletul lui, pâna ce a venit cuvântul Lui.
PS104.19. Cuvântul Domnului l-a aprins pe el; trimis-a împaratul si l-a slobozit, capetenia poporului si l-a liberat pe el.
PS104.20. Pusu-l-a pe el domn casei lui si capetenie peste toata avutia lui,
PS104.21. Ca sa învete pe capeteniile lui, ca pe sine însusi si pe batrânii lui sa-i întelepteasca.
PS104.22. Si a intrat Israel în Egipt si Iacob a locuit ca strain, în pamântul lui Ham.
PS104.23. Si a înmultit pe poporul lui foarte si l-a întarit pe el mai mult decât pe vrajmasii lui.
PS104.24. Întors-a inima lor, ca sa urasca pe poporul Sau, ca sa vicleneasca împotriva robilor Sai.
PS104.25. Trimis-a pe Moise robul Sau, pe Aaron, pe care l-a ales.
PS104.26. Pus-a în ei cuvintele semnelor si minunilor Lui în pamântul lui Ham.
PS104.27. Trimis-a întuneric si i-a întunecat, caci au amarât cuvintele Lui;
PS104.28. Prefacut-a apele lor în sânge si a omorât pestii lor;
PS104.29. Scos-a pamântul lor broaste în camarile împaratilor lor.
PS104.30. Zis-a si a venit musca câineasca si multime de muste în toate hotarele lor.
PS104.31. Pus-a în ploile lor grindina, foc arzator în pamântul lor;
PS104.32. Si a batut viile lor si smochinii lor si a sfarâmat pomii hotarelor lor.
PS104.33. Zis-a si a venit lacusta si omida fara numar.
PS104.34. Si a mâncat toata iarba în pamântul lor si a mâncat rodul pamântului lor,
PS104.35. Si a batut pe toti întâi-nascutii din pamântul lor, pârga întregii lor osteneli.
PS104.36. Si i-a scos pe ei cu argint si cu aur si nu era în semintiile lor bolnav.
PS104.37. Veselitu-s-a Egiptul la iesirea lor, ca frica de ei îi cuprinsese.
PS104.38. Întins-a nor spre acoperirea lor si foc ca sa le lumineze noaptea.
PS104.39. Cerut-au si au venit prepelite si cu pâine cereasca i-a saturat pe ei.
PS104.40. Despicat-a piatra si au curs ape si au curs râuri în pamânt fara de apa.
PS104.41. Ca si-a adus aminte de cuvântul cel sfânt al Lui, spus lui Avraam, robul Lui.
PS104.42. Si a scos pe poporul Sau, întru bucurie si pe cei alesi ai Sai, întru veselie.
PS104.43. Si le-a dat lor tarile neamurilor si ostenelile popoarelor au mostenit,
PS104.44. Ca sa pazeasca dreptatile Lui si legea Lui s-o tina.

PSALMUL 105
Aliluia.

PS105.1. Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS105.2. Cine va grai puterile Domnului si cine va face auzite toate laudele Lui?
PS105.3. Fericiti cei ce pazesc judecata si fac dreptate în toata vremea.
PS105.4. Adu-Ti aminte de noi, Doamne, întru bunavointa Ta fata de poporul Tau; cerceteaza-ne pe noi cu mântuirea Ta,
PS105.5. Ca sa vedem întru bunatati pe alesii Tai, sa ne bucuram de veselia poporului Tau si sa ne laudam cu mostenirea Ta.
PS105.6. Pacatuit-am ca si parintii nostri, nelegiuit-am, facut-am strâmbatate.
PS105.7. Parintii nostri în Egipt n-au înteles minunile Tale, nu si-au adus aminte de multimea milei Tale si Te-au amarât când s-au suit la Marea Rosie.
PS105.8. Dar i-a mântuit pe ei pentru numele Sau, ca sa faca cunoscuta puterea Lui.
PS105.9. El a certat Marea Rosie si a secat-o si i-a condus pe ei prin adâncul marii ca prin pustiu;
PS105.10. El i-a scos pe ei din mâna celor ce-i urau si i-a izbavit pe ei din mâna vrajmasului;
PS105.11. Si a acoperit apa pe cei ce-i asupreau pe ei, nici unul din ei n-a ramas.
PS105.12. Si au crezut în cuvintele Lui si au cântat lauda Lui;
PS105.13. Dar degrab au uitat lucrurile Lui si n-au suferit sfatul Lui;
PS105.14. Ci au fost cuprinsi de mare pofta, în pustiu, si au ispitit pe Dumnezeu, în loc fara de apa.
PS105.15. Si le-a împlinit cererea lor si a saturat sufletele lor.
PS105.16. Si au mâniat pe Moise în tabara si pe Aaron, sfântul Domnului.
PS105.17. S-a deschis pamântul si a înghitit pe Datan si a acoperit adunarea lui Abiron.
PS105.18. Si s-a aprins foc în adunarea lor, vapaie a ars pe pacatosi.
PS105.19. Si au facut vitei în Horeb si s-au închinat idolului.
PS105.20. Si au schimbat slava Lui întru asemanare de vitel, care manânca iarba.
PS105.21. Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a izbavit pe ei, Care a facut lucruri mari în Egipt,
PS105.22. Lucruri minunate în pamântul lui Ham si înfricosatoare în Marea Rosie.
PS105.23. Atunci a zis sa-i piarda pe dânsii, si i-ar fi pierdut, daca Moise, alesul Lui, n-ar fi stat înaintea fetei Lui ca sa întoarca mânia Lui si sa nu-i piarda.
PS105.24. Apoi ei au dispretuit pamântul cel dorit si n-au crezut în cuvântul Lui,
PS105.25. Ci au cârtit în corturile lor si n-au ascultat glasul Domnului.
PS105.26. Atunci El a ridicat mâna Sa asupra lor, ca sa-i doboare pe ei în pustiu
PS105.27. Si sa doboare samânta lor întru neamuri si sa-i risipeasca pe ei în toate partile.
PS105.28. Au jertfit lui Baal-Peor si au mâncat jertfele mortilor
PS105.29. Si L-au întarâtat pe El cu faptele lor si au murit multi dintre ei.
PS105.30. Dar a stat Finees si L-a îmblânzit si a încetat bataia
PS105.31. Si i s-a socotit lui întru dreptate, din neam în neam pâna în veac.
PS105.32. Apoi L-au mâniat pe El la apa certarii si Moise a suferit pentru ei,
PS105.33. Ca au amarât duhul lui si a grait nesocotit cu buzele lui.
PS105.34. N-au nimicit neamurile de care le-a pomenit Domnul;
PS105.35. Ci s-au amestecat cu neamurile si au deprins lucrurile lor
PS105.36. Si au slujit idolilor lor si s-au smintit.
PS105.37. Si-au jertfit pe fiii lor si pe fetele lor idolilor,
PS105.38. Au varsat sânge nevinovat, sângele fiilor lor si al fetelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan si s-a spurcat pamântul de sânge.
PS105.39. S-au pângarit de lucrurile lor si s-au desfrânat cu faptele lor.
PS105.40. Atunci S-a aprins de mânie Domnul împotriva poporului Sau si a urât mostenirea Sa
PS105.41. Si i-a dat pe ei în mâinile neamurilor si i-au stapânit pe ei cei ce-i urau pe ei.
PS105.42. Vrajmasii lor i-au asuprit pe ei si au fost nefericiti sub mâinile lor.
PS105.43. De multe ori Domnul i-a izbavit pe ei, dar ei L-au amarât pe El cu sfatul lor si i-a umilit pentru faradelegile lor.
PS105.44. Dar Domnul i-a vazut când se necajeau ei, a auzit rugaciunea lor,
PS105.45. Si si-a adus aminte de legamântul Lui si S-a cait dupa multimea milei Sale;
PS105.46. Si le-a dat sa gaseasca mila înaintea celor ce i-au robit pe ei.
PS105.47. Izbaveste-ne, Doamne Dumnezeul nostru, si ne aduna din neamuri, ca sa laudam numele cel sfânt al Tau si sa ne falim cu lauda Ta.
PS105.48. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac si pâna în veac. Tot poporul sa zica: Amin. Amin.

PSALMUL 106
Aliluia.

PS106.1. Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS106.2. Sa spuna cei izbaviti de Domnul, pe care i-a izbavit din mâna vrajmasului.
PS106.3. Din tari i-a adunat pe ei, de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la miazazi.
PS106.4. Ratacit-au în pustie, în pamânt fara de apa si cale spre cetatea de locuit n-au gasit.
PS106.5. Erau flamânzi si însetati; sufletul lor într-însii se sfârsea;
PS106.6. Dar au strigat catre Domnul în necazurile lor si din nevoile lor i-a izbavit pe ei
PS106.7. Si i-a povatuit pe cale dreapta, ca sa mearga spre cetatea de locuit.
PS106.8. Laudat sa fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a facut fiilor oamenilor.
PS106.9. Ca a saturat suflet însetat si suflet flamând a umplut de bunatati.
PS106.10. Sedeau în întuneric si în umbra mortii; erau ferecati de saracie si de fier,
PS106.11. Pentru ca au amarât cuvintele Domnului si sfatul Celui Preaînalt au întarâtat.
PS106.12. El a umilit întru osteneli inima lor; slabit-au si nu era cine sa le ajute;
PS106.13. Dar au strigat catre Domnul în necazurile lor si din nevoile lor i-a izbavit pe ei.
PS106.14. Si i-a scos pe ei din întuneric si din umbra mortii si legaturile lor le-a rupt.
PS106.15. Laudat sa fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a facut fiilor oamenilor!
PS106.16. Ca a sfarâmat porti de arama si zavoare de fier a frânt
PS106.17. Si i-a ajutat sa iasa din calea faradelegii lor, caci pentru faradelegile lor au fost umiliti.
PS106.18. Urât-a sufletul lor orice mâncare si s-au apropiat de portile mortii.
PS106.19. Dar au strigat catre Domnul în necazurile lor si din nevoile lor i-a izbavit.
PS106.20. Trimis-a cuvântul Sau si i-a vindecat pe ei si i-a izbavit pe ei din stricaciunile lor.
PS106.21. Laudat sa fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a facut fiilor oamenilor!
PS106.22. Si sa-I jertfeasca Lui jertfa de lauda si sa vesteasca lucrurile Lui, în bucurie.
PS106.23. Cei ce se coboara la mare în corabii, cei ce-si fac lucrarea lor în ape multe,
PS106.24. Aceia au vazut lucrurile Domnului si minunile Lui întru adânc.
PS106.25. El a zis si s-a pornit vânt furtunos si s-au înaltat valurile marii.
PS106.26. Se urcau pâna la ceruri si se coborau pâna în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea.
PS106.27. Se tulburau si se clatinau ca un om beat si toata priceperea lor a pierit.
PS106.28. Dar au strigat catre Domnul în necazurile lor si din nevoile lor ia izbavit
PS106.29. Si i-a poruncit furtunii si s-a linistit si au tacut valurile marii.
PS106.30. Si s-au veselit ei, ca s-au linistit valurile si Domnul i-a povatuit pe ei la limanul dorit de ei.
PS106.31. Laudat sa fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a facut fiilor oamenilor!
PS106.32. Înaltaii-L pe El în adunarea poporului si în scaunul batrânilor laudati-L pe El,
PS106.33. Prefacut-a râurile în pamânt pustiu, izvoarele de apa în pamânt însetat
PS106.34. Si pamântul cel roditor în pamânt sarat, din pricina celor ce locuiesc pe el.
PS106.35. Prefacut-a pustiul în iezer de ape, iar pamântul cel fara de apa în izvoare de ape,
PS106.36. Si a asezat acolo pe cei flamânzi si au zidit cetate de locuit
PS106.37. Si au semanat tarine si au sadit vii si au strâns belsug de roade
PS106.38. Si i-a binecuvântat pe ei si s-au înmultit foarte si vitele lor nu le-a împutinat.
PS106.39. Si iarasi au fost împutinati si chinuiti de apasarea necazurilor si a durerii.
PS106.40. Aruncat-a dispret asupra capeteniilor lor si i-a ratacit pe ei în loc neumblat si fara de cale.
PS106.41. Dar pe sarac l-a izbavit de saracie si i-a pus pe ei ca pe niste oi de mostenire.
PS106.42. Vedea-vor dreptii si se vor veseli si toata faradelegea îsi va astupa gura ei.
PS106.43. Cine este întelept va pazi acestea si va pricepe milele Domnului.

PSALMUL 107
Al lui David.

PS107.1. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea; cânta-voi si voi lauda întru inima mea.
PS107.2. Desteapta-te slava mea! Desteapta-te psaltire si alauta! Destepta-ma-voi dimineata.
PS107.3. Lauda-Te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi tie între neamuri,
PS107.4. Ca mai mare decât cerurile este mila Ta si pâna la nori adevarul Tau.
PS107.5. Înalta-Te peste ceruri, Dumnezeule, si peste tot pamântul slava Ta, ca sa se izbaveasca cei placuti ai Tai.
PS107.6. Mântuieste-ma cu dreapta Ta si ma auzi. Dumnezeu a grait în locul cel sfânt al Lui:
PS107.7. Înalta-Ma-voi si voi împarti Sichemul si Valea Sucot o voi masura.
PS107.8. Al Meu este Galaad si al Meu este Manase si Efraim sprijinul capului Meu,
PS107.9. Iuda, legiuitorul Meu; Moab, vas al spalarii Mele;
PS107.10. Spre Idumeea voi arunca încaltamintea Mea. Mie cei de alt neam Mi s-au supus”.
PS107.11. Cine ma va duce la cetatea întarita? Cine ma va povatui pâna în Idumeea?
PS107.12. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepadat pe noi? Oare, nu vei iesi, Dumnezeule, cu ostirile noastre?
PS107.13. Da-ne noua ajutor, ca sa iesim din necaz, ca desarta este izbavirea cea de la oameni.
PS107.14. Cu Dumnezeu vom birui si El va nimici pe vrajmasii nostri.

PSALMUL 108
Al lui David.

PS108.l. Dumnezeule, lauda mea n-o tine sub tacere. Ca gura pacatosului si gura vicleanului asupra mea s-au deschis.
PS108.2. Grait-au împotriva mea cu limba vicleana si cu cuvinte de ura m-au înconjurat si s-au luptat cu mine în zadar.
PS108.3. În loc sa ma iubeasca, ma cleveteau, iar eu ma rugam.
PS108.4. Pus-au împotriva mea rele în loc de bune si ura în locul iubirii mele.
PS108.5. Pune peste dânsul pe cel pacatos si diavolul sa stea de-a dreapta lui.
PS108.6. Când se va judeca sa iasa osândit, iar rugaciunea lui sa se prefaca în pacat.
PS108.7. Sa fie zilele lui putine si dregatoria lui sa o ia altul;
PS108.8. Sa ajunga copiii lui orfani si femeia lui vaduva;
PS108.9. Sa fie stramutati copiii lui si sa cerseasca; sa fie scosi din curtile caselor lor;
PS108.10. Sa smulga camatarul toata averea lui; sa rapeasca strainii ostenelile lui;
PS108.11. Sa nu aiba sprijinitor si nici orfanii lui miluitor;
PS108.12. Sa piara copiii lui si într-un neam sa se stinga numele lui;
PS108.13. Sa se pomeneasca faradelegea parintilor lui înaintea Domnului si pacatul maicii lui sa nu se stearga;
PS108.14. Sa fie înaintea Domnului pururea si sa piara de pe pamânt pomenirea lui, pentru ca nu si-a adus aminte sa faca mila.
PS108.15. Si a prigonit pe cel sarman, pe cel sarac si pe cel smerit cu inima, ca sa-l omoare.
PS108.16. Si a iubit blestemul si va veni asupra lui; si n-a voit binecuvântarea si se va îndeparta de la el.
PS108.17. Si s-a îmbracat cu blestemul ca si cu o haina si a intrat ca apa înlauntrul lui si ca untdelemnul în oasele lui.
PS108.18. Sa-i fie lui ca o haina cu care se îmbraca si ca un brâu cu care pururea se încinge.
PS108.19. Aceasta sa fie rasplata celor ce ma clevetesc pe mine înaintea Domnului si graiesc rele împotriva sufletului meu.
PS108.20. Dar Tu, Doamne, fa cu mine mila, pentru numele Tau, ca buna este mila Ta.
PS108.21. Izbaveste-ma, ca sarac si sarman sunt eu si inima mea s-a tulburat înlauntrul meu.
PS108.22. Ca umbra ce se înclina m-am trecut; ca bataia de aripi a lacustelor tremur.
PS108.23. Genunchii mei au slabit de post si trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului
PS108.24. Si eu am ajuns lor ocara. M-au vazut si au clatinat cu capetele lor.
PS108.25. Ajuta-ma, Doamne Dumnezeul meu, mântuieste-ma, dupa mila Ta,
PS108.26. Si sa cunoasca ei ca mâna Ta este aceasta si Tu, Doamne, ai facut-o pe ea.
PS108.27. Ei vor blestema si Tu vei binecuvânta. Cei ce se scoala împotriva mea sa se rusineze, iar robul Tau sa se veseleasca.
PS108.28. Sa se îmbrace cei ce ma clevetesc pe mine cu ocara si cu rusinea lor ca si cu un vesmânt sa se înveleasca.
PS108.29. Lauda-voi pe Domnul foarte cu gura mea si în mijlocul multora Îl voi preaslavi pe El,
PS108.30. Ca a stat de-a dreapta saracului, ca sa izbaveasca sufletul lui de cei ce-l prigonesc.

PSALMUL 109
Al lui David.

PS109.l. Zis-a Domnul Domnului Meu: “Sezi de-a dreapta Mea, pâna ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale”.
PS109.2. Toiagul puterii Tale ti-l va trimite Domnul din Sion, zicând: “Stapâneste în mijlocul vrajmasilor Tai.
PS109.3. Cu Tine este poporul Tau în ziua puterii Tale, întru stralucirile sfintilor Tai. Din pântece mai înainte de luceafar Te-am nascut”.
PS109.4. Juratu-S-a Domnul si nu-I va parea rau: “Tu esti preot în veac, dupa rânduiala lui Melchisedec”.
PS109.5. Domnul este de-a dreapta Ta; sfarâmat-a în ziua mâniei Sale împarati.
PS109.6. Judeca-va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi capetele multora pe pamânt.
PS109.7. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înalta capul.

PSALMUL 110
Scris pe vremea lui Neemia.

PS110.l. Lauda-Te-voi, Doamne, cu toata inima mea, în sfatul celor drepti si în adunare.
PS110.2. Mari sunt lucrurile Domnului si potrivite tuturor voilor Lui.
PS110.3. Lauda si maretie este lucrul Lui si dreptatea Lui ramâne în veacul veacului.
PS110.4. Pomenire a facut de minunile Sale. Milostiv si îndurat este Domnul.
PS110.5. Hrana a dat celor ce se tem de Dânsul; aduceti-va aminte în veac de legamântul Lui.
PS110.6. Taria lucrurilor Sale a vestit-o poporului Sau, ca sa le dea lor mostenirea neamurilor.
PS110.7. Lucrurile mâinilor Lui adevar si judecata. Adevarate sunt toate poruncile Lui,
PS110.8. Întarite în veacul veacului, facute în adevar si dreptate.
PS110.9. Izbavire a trimis poporului Sau; poruncit-a în veac legamântul Sau; sfânt si înfricosator este numele Lui. PS110.10. Începutul întelepciunii este frica de Domnul; întelegere buna este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui ramâne în veacul veacului.

PSALMUL 111
Scris pe vremea lui Neemia.

PS111.1. Fericit barbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi foarte.
PS111.2. Puternica va fi pe pamânt semintia Lui; neamul dreptilor se va binecuvânta.
PS111.3. Slava si bogatie în casa lui si dreptatea lui ramâne în veacul veacului.
PS111.4. Rasarit-a în întuneric lumina dreptilor, Cel milostiv, îndurat si drept.
PS111.5. Bun este barbatul care se îndura si împrumuta; îsi rânduieste vorbele sale cu judecata, ca în veac nu se va clinti.
PS111.6. întru pomenire vesnica va fi dreptul; de vorbire de rau nu se va teme.
PS111.7. Gata este inima lui a nadajdui în Domnul; întarita este inima lui, nu se va teme, pâna ce va ajunge sa dispretuiasca pe vrajmasii sai.
PS111.8. Risipit-a, dat-a saracilor; dreptatea lui ramâne în veacul veacului.
PS111.9. Puterea lui se va înalta întru slava.
PS111.10. Pacatosul va vedea si se va mânia, va scrâsni din dinti si se va topi. Pofta pacatosilor va pieri.

PSALMUL 112
Aliluia.

PS112.1. Laudati, tineri, pe Domnul, laudati numele Domnului.
PS112.2. Fie numele Domnului binecuvântat de acum si pâna în veac.
PS112.3. De la rasaritul soarelui pâna la apus, laudat este numele Domnului.
PS112.4. Înalt este peste toate neamurile Domnul, peste ceruri este slava Lui.
PS112.5. Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce locuieste întru cele înalte
PS112.6. Si spre cele smerite priveste, În cer si pe pamânt?
PS112.7. Cel ce scoate din pulbere pe cel sarac si ridica din gunoi pe cel sarman,
PS112.8. Ca sa-l aseze cu cei mari, cu cei mari ai poporului Sau.
PS112.9. Cel ce face sa locuiasca cea stearpa în casa, ca o mama ce se bucura de fii.

PSALMUL 113
Aliluia.

PS113.l. La iesirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un popor barbar,
PS113.2. Ajuns-a Iuda sfintirea Lui, Israel stapânirea Lui.
PS113.3. Marea a vazut si a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.
PS113.4. Muntii au saltat ca berbecii si dealurile ca mieii oilor.
PS113.5. Ce-ti este tie, mare, ca ai fugit? Si tie Iordane, ca te-ai întors înapoi?
PS113.6. Muntilor, ca ati saltat ca berbecii si dealurilor, ca mieii oilor?
PS113.7. De fata Domnului s-a cutremurat pamântul, de fata Dumnezeului lui Iacob,
PS113.8. Care a prefacut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apa.
PS113.9. Nu noua, Doamne, nu noua, ci numelui Tau se cuvine slava, pentru mila Ta si pentru adevarul Tau,
PS113.10. Ca nu cumva sa zica neamurile: “Unde este Dumnezeul lor?”
PS113.11. Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer si pe pamânt toate câte a voit a facut.
PS113.12. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucruri de mâini omenesti:
PS113.13. Gura au si nu vor grai; ochi au si nu vor vedea;
PS113.14. Urechi au si nu vor auzi; nari au si nu vor mirosi;
PS113.15. Mâini au si nu vor pipai; picioare au si nu vor umbla, nu vor glasui cu gâtlejul lor.
PS113.16. Asemenea lor sa fie cei ce-i fac pe ei si toti cei ce se încred în ei.
PS113.17. Casa lui Israel a nadajduit în Domnul; ajutorul lor si aparatorul lor este.
PS113.18. Casa lui Aaron a nadajduit în Domnul; ajutorul lor si aparatorul lor este.
PS113.19. Cei ce se tem de Domnul au nadajduit în Domnul; ajutorul lor si aparatorul lor este.
PS113.20. Domnul si-a adus aminte de noi si ne-a binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
PS113.21. A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreuna cu cei mari.
PS113.22. Sporeasca-va Domnul pe voi, pe voi si pe copiii vostri!
PS113.23. Binecuvântati sa fiti de Domnul, Cel ce a facut cerul si pamântul.
PS113.24. Cerul cerului este al Domnului, iar pamântul l-a dat fiilor oamenilor.
PS113.25. Nu mortii Te vor lauda pe Tine, Doamne, nici toti cei ce se coboara în iad,
PS113.26. Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum si pâna în veac.

PSALMUL 114
Aliluia.

PS114.1. Iubit-am pe Domnul, ca a auzit glasul rugaciunii mele,
PS114.2. Ca a plecat urechea Lui spre mine si în zilele mele Îl voi chema.
PS114.3. Cuprinsu-m-au durerile mortii, primejdiile iadului m-au gasit; necaz si durere am aflat
PS114.4. Si numele Domnului am chemat: “O, Doamne, izbaveste sufletul meu!”
PS114.5. Milostiv este Domnul si drept si Dumnezeul nostru miluieste.
PS114.6. Cel ce pazeste pe prunci este Domnul; umilit am fost si m-am izbavit.
PS114.7. Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, ca Domnul ti-a facut tie bine;
PS114.8. Ca a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi si picioarele mele de la cadere.
PS114.9. Bine voi placea înaintea Domnului, în pamântul celor vii.

PSALMUL 115
Aliluia.

PS115.l. Crezut-am, pentru aceea am grait, iar eu m-am smerit foarte.
PS115.2. Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!”
PS115.3. Ce voi rasplati Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?
PS115.4. Paharul mântuirii voi lua si numele Domnului voi chema.
PS115.5. Fagaduintele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Sau.
PS115.6. Scumpa este înaintea Domnului moartea cuviosilor Lui.
PS115.7. O, Doamne, eu sunt robul Tau, eu sunt robul Tau si fiul roabei Tale; rupt-ai legaturile mele.
PS115.8. Tie-ti voi aduce jertfa de lauda si numele Domnului voi chema.
PS115.9. Fagaduintele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui,
PS115.10. În curtile casei Domnului, în mijlocul tau, Ierusalime.

PSALMUL 116
Aliluia.

PS116.1. Laudati pe Domnul toate neamurile; laudati-L pe El toate popoarele;
PS116.2. Ca s-a întarit mila Lui peste noi si adevarul Domnului ramâne în veac.

PSALMUL 117
Aliluia.

PS117.1. Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS117.2. Sa zica, dar, casa lui Israel, ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS117.3. Sa zica, dar, casa lui Aaron, ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS117.4. Sa zica, dar, toti cei ce se tem de Domnul, ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS117.5. În necaz am chemat pe Domnul si m-a auzit si m-a scos întru desfatare.
PS117.6. Domnul este ajutorul meu, nu ma voi teme de ce-mi va face mie omul.
PS117.7. Domnul este ajutorul meu si eu voi privi cu bucurie pe vrajmasii mei.
PS117.8. Mai bine este a Te încrede în Domnul, decât a Te încrede în om.
PS117.9. Mai bine este a nadajdui în Domnul, decât a nadajdui în capetenii.
PS117.10. Toate neamurile m-au înconjurat si în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
PS117.11. Înconjurând m-au înconjurat si în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
PS117.12. Înconjuratu-m-au ca albinele fagurele, dar s-au stins ca focul de spini si în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
PS117.13. Împingându-ma m-au împins sa cad, dar Domnul m-a sprijinit.
PS117.14. Taria mea si lauda mea este Domnul si mi-a fost mie spre izbavire.
PS117.15. Glas de bucurie si de izbavire în corturile dreptilor: “Dreapta Domnului a facut putere,
PS117.16. Dreapta Domnului m-a înaltat, dreapta Domnului a facut putere!”
PS117.17. Nu voi muri, ci voi fi viu si voi povesti lucrurile Domnului.
PS117.18. Certând m-a certat Domnul, dar mortii nu m-a dat.
PS117.19. Deschideti-mi mie portile dreptatii, intrând în ele voi lauda pe Domnul.
PS117.20. Aceasta este poarta Domnului; dreptii vor intra prin ea.
PS117.21. Te voi lauda, ca m-ai auzit si ai fost mie spre izbavire.
PS117.22. Piatra pe care n-au bagat-o în seama ziditorii, aceasta s-a facut în capul unghiului.
PS117.23. De la Domnul s-a facut aceasta si minunata este în ochii nostri.
PS117.24. Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim întru ea.
PS117.25. O, Doamne, mântuieste! O, Doamne, sporeste!
PS117.26. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului; binecuvântatu-v-am pe voi, din casa Domnului.
PS117.27. Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua. Tocmiti sarbatoare cu ramuri umbroase, pâna la coarnele altarului.
PS117.28. Dumnezeul meu esti Tu si Te voi lauda; Dumnezeul meu esti Tu si Te voi înalta. Te voi lauda ca m-ai auzit si ai fost mie spre mântuire.
PS117.29. Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui.

PSALMUL 118
Aliluia.

PS118.1. Fericiti cei fara prihana în cale, care umbla în legea Domnului.
PS118.2. Fericiti cei ce pazesc poruncile Lui si-L cauta cu toata inima lor,
PS118.3. Ca n-au umblat în caile Lui cei ce lucreaza faradelegea.
PS118.4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale sa fie pazite foarte.
PS118.5. O, de s-ar îndrepta caile mele, ca sa pazesc poruncile Tale!
PS118.6. Atunci nu ma voi rusina când voi cauta spre toate poruncile Tale.
PS118.7. Lauda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca sa învat judecatile dreptatii Tale.
PS118.8. Îndreptarile Tale voi pazi; nu ma parasi pâna în sfârsit.
PS118.9. Prin ce îsi va îndrepta tânarul calea sa? Prin pazirea cuvintelor Tale.
PS118.10. Cu toata inima Te-am cautat pe Tine; sa nu ma lepezi de la poruncile Tale.
PS118.11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca sa nu gresesc tie.
PS118.12. Binecuvântat esti, Doamne, învata-ma îndreptarile Tale.
PS118.13. Cu buzele am rostit toate judecatile gurii Tale.
PS118.14. În calea marturiilor Tale m-am desfatat ca de toata bogatia.
PS118.15. La poruncile Tale voi cugeta si voi cunoaste caile Tale.
PS118.16. La îndreptarile Tale voi cugeta si nu voi uita cuvintele Tale.
PS118.17. Rasplateste robului Tau! Voi trai si voi pazi poruncile Tale.
PS118.18. Deschide ochii mei si voi cunoaste minunile din legea Ta.
PS118.19. Strain sunt eu pe pamânt, sa nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
PS118.20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecatilor Tale, în toata vremea.
PS118.21. Certat-ai pe cai mândri; blestemati sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
PS118.22. Ia de la mine ocara si defaimarea, ca marturiile Tale am pazit.
PS118.23. Pentru ca au sezut capeteniile si pe mine ma cleveteau, iar robul Tau cugeta la îndreptarile Tale.
PS118.24. Ca marturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptarile Tale, sfatul meu.
PS118.25. Lipitu-s-a de pamânt sufletul meu; viaza-ma, dupa cuvântul Tau.
PS118.26. Vestit-am caile mele si m-ai auzit; învata-ma îndreptarile Tale.
PS118.27. Fa sa înteleg calea îndreptarilor Tale si voi cugeta la minunile Tale.
PS118.28. Istovitu-s-a sufletul meu de suparare; întareste-ma întru cuvintele Tale.
PS118.29. Departeaza de la mine calea nedreptatii si cu legea Ta ma miluieste.
PS118.30. Calea adevarului am ales si judecatile Tale nu le-am uitat.
PS118.31. Lipitu-m-am de marturiile Tale, Doamne, sa nu ma rusinezi.
PS118.32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai largit inima mea.
PS118.33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptarilor Tale si o voi pazi pururea.
PS118.34. Întelepteste-ma si voi cauta legea Ta si o voi pazi cu toata inima mea.
PS118.35. Povatuieste-ma pe cararea poruncilor Tale, ca aceasta am voit.
PS118.36. Pleaca inima mea la marturiile Tale si nu la lacomie.
PS118.37. Întoarce ochii mei ca sa nu vada desertaciunea; în calea Ta viaza-ma.
PS118.38. Împlineste robului Tau cuvântul Tau, care este pentru cei ce se tem de Tine.
PS118.39. Îndeparteaza ocara, de care ma tem, caci judecatile Tale sunt bune.
PS118.40. Iata, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viaza-ma.
PS118.41. Sa vina peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, dupa cuvântul Tau,
PS118.42. Si voi raspunde cuvânt celor ce ma ocarasc, ca am nadajduit în cuvintele Tale.
PS118.43. Sa nu îndepartezi din gura mea cuvântul adevarului, pâna în sfârsit, ca întru judecatile Tale am nadajduit,
PS118.44. Si voi pazi legea Ta pururea, în veac si în veacul veacului.
PS118.45. Am umblat întru largime, ca poruncile Tale am cautat.
PS118.46. Am vorbit despre marturiile Tale, înaintea împaratilor, si nu m-am rusinat.
PS118.47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
PS118.48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit si am cugetat la îndreptarile Tale.
PS118.49. Adu-Ti aminte de cuvântul Tau, catre robul Tau, întru care mi-ai dat nadejde.
PS118.50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, ca cuvântul Tau m-a viat.
PS118.51. Cei mândri m-au batjocorit peste masura, dar de la legea Ta nu m-am abatut.
PS118.52. Adusu-mi-am aminte de judecatile Tale cele din veac, Doamne, si m-am mângâiat.
PS118.53. Mâhnire m-a cuprins din pricina pacatosilor, care parasesc legea Ta.
PS118.54. Cântate erau de mine îndreptarile Tale, în locul pribegiei mele.
PS118.55. Adusu-mi-am aminte de numele Tau, Doamne, si am pazit legea Ta.
PS118.56. Aceasta s-a facut mie, ca îndreptarile Tale am cautat.
PS118.57. Partea mea esti, Doamne, zis-am sa pazesc legea Ta.
PS118.58. Rugatu-m-am fetei Tale, din toata inima mea, miluieste-ma dupa cuvântul Tau.
PS118.59. Cugetat-am la caile Tale si am întors picioarele mele la marturiile Tale.
PS118.60. Gata am fost si nu m-am tulburat sa pazesc poruncile Tale.
PS118.61. Funiile pacatosilor s-au înfasurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
PS118.62. La miezul noptii m-am sculat ca sa Te laud pe Tine, pentru judecatile dreptatii Tale.
PS118.63. Partas sunt cu toti cei ce se tem de Tine si pazesc poruncile Tale.
PS118.64. De mila Ta, Doamne, este plin pamântul; îndreptarile Tale ma învata.
PS118.65. Bunatate ai facut cu robul Tau, Doamne, dupa cuvântul Tau.
PS118.66. Învata-ma bunatatea, învatatura si cunostinta, ca în poruncile Tale am crezut.
PS118.67. Mai înainte de a fi umilit, am gresit; pentru aceasta cuvântul Tau am pazit.
PS118.68. Bun esti Tu, Doamne, si întru bunatatea Ta, învata-ma îndreptarile Tale.
PS118.69. Înmultitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toata inima mea voi cerceta poruncile Tale.
PS118.70. Închegatu-s-a ca grasimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfatat.
PS118.71. Bine este mie ca m-ai smerit, ca sa învat îndreptarile Tale.
PS118.72. Buna-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur si argint.
PS118.73. Mâinile Tale m-au facut si m-au zidit, întelepteste-ma si voi învata poruncile Tale.
PS118.74. Cei ce se tem de Tine ma vor vedea si se vor veseli, ca în cuvintele Tale am nadajduit.
PS118.75. Cunoscut-am, Doamne, ca drepte sunt judecatile Tale si întru adevar m-ai smerit.
PS118.76. Faca-se dar, mila Ta, ca sa ma mângâie, dupa cuvântul Tau, catre robul Tau.
PS118.77. Sa vina peste mine îndurarile Tale si voi trai, ca legea Ta cugetarea mea este.
PS118.78. Sa se rusineze cei mândri, ca pe nedrept m-au nedreptatit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
PS118.79. Sa se întoarca spre mine cei ce se tem de Tine si cei ce cunosc marturiile Tale.
PS118.80. Sa fie inima mea fara prihana întru îndreptarile Tale, ca sa nu ma rusinez.
PS118.81. Se topeste sufletul meu dupa mântuirea Ta; în cuvântul Tau am nadajduit.
PS118.82. Sfârsitu-s-au ochii mei dupa cuvântul Tau, zicând: “Când ma vei mângâia?”
PS118.83. Ca m-am facut ca un foale la fum, dar îndreptarile Tale nu le-am uitat.
PS118.84. Câte sunt zilele robului Tau? Când vei judeca pe cei ce ma prigonesc?
PS118.85. Spusu-mi-au calcatorii de lege desertaciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
PS118.86. Toate poruncile Tale sunt adevar; pe nedrept m-au prigonit. Ajuta-ma!
PS118.87. Putin a fost de nu m-am sfârsit pe pamânt, dar eu n-am parasit poruncile Tale.
PS118.88. Dupa mila Ta viaza-ma si voi pazi marturiile gurii mele.
PS118.89. În veac, Doamne, cuvântul Tau ramâne în cer;
PS118.90. În neam si în neam adevarul Tau. Întemeiat-ai pamântul si ramâne.
PS118.91. Dupa rânduiala Ta ramâne ziua, ca toate sunt slujitoare tie.
PS118.92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci as fi pierit intru necazul meu.
PS118.93. În veac nu voi uita îndreptarile Tale, ca într-însele m-ai viat, Doamne.
PS118.94. Al Tau sunt eu, mântuieste-ma, ca îndreptarile Tale am cautat.
PS118.95. Pe mine m-au asteptat pacatosii ca sa ma piarda. Marturiile Tale am priceput.
PS118.96. La tot lucrul desavârsit am vazut sfârsit, dar porunca Ta este fara de sfârsit.
PS118.97. Ca am iubit legea Ta, Doamne, ea toata ziua cugetarea mea este.
PS118.98. Mai mult decât pe vrajmasii mei mai înteleptit cu porunca Ta, ca în veac a mea este.
PS118.99. Mai mult decât învatatorii mei am priceput, ca la marturiile Tale gândirea mea este.
PS118.100. Mai mult decât batrânii am înteles, ca poruncile Tale am cautat.
PS118.101. De la toata calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca sa pazesc cuvintele Tale.
PS118.102. De la judecatile Tale nu m-am abatut, ca Tu ai pus mie lege.
PS118.103. Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
PS118.104. Din poruncile Tale m-am facut priceput; pentru aceasta am urât toata calea nedreptatii.
PS118.105. Faclie picioarelor mele este legea Ta si lumina cararilor mele.
PS118.106. Juratu-m-am si m-am hotarât sa pazesc judecatile dreptatii Tale.
PS118.107. Umilit am fost pâna în sfârsit: Doamne, viaza-ma, dupa cuvântul Tau.
PS118.108. Cele de bunavoie ale gurii mele binevoieste-le Doamne, si judecatile Tale ma învata.
PS118.109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea si legea Ta n-am uitat.
PS118.110. Pusu-mi-au pacatosii cursa mie, dar de la poruncile Tale n-am ratacit.
PS118.111. Mostenit-am marturiile Tale în veac, ca bucurie inimii mele sunt ele.
PS118.112. Plecat-am inima mea ca sa fac îndreptarile Tale în veac spre rasplatire.
PS118.113. Pe calcatorii de lege am urât si legea Ta am iubit.
PS118.114. Ajutorul meu si sprijinitorul meu esti Tu, în cuvântul Tau am nadajduit.
PS118.115. Departati-va de la mine cei ce vicleniti si voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
PS118.116. Apara-ma, dupa cuvântul Tau, si ma viaza si sa nu-mi dai de rusine asteptarea mea.
PS118.117. Ajuta-ma si ma voi mântui si voi cugeta la îndreptarile Tale, pururea.
PS118.118. Defaimat-ai pe toti cei ce se departeaza de la îndreptarile Tale, pentru ca nedrept este gândul lor.
PS118.119. Socotit-am calcatori de lege pe toti pacatosii pamântului; pentru aceasta am iubit marturiile Tale, pururea.
PS118.120. Strapunge cu frica Ta trupul meu, ca de judecatile Tale m-am temut.
PS118.121. Facut-am judecata si dreptate; nu ma da pe mâna celor ce-mi fac strâmbatate.
PS118.122. Primeste pe robul Tau în bunatate, ca sa nu ma cleveteasca cei mândri.
PS118.123. Sfârsitu-sau ochii mei dupa mântuirea Ta si dupa cuvântul dreptatii Tale.
PS118.124. Fa cu robul Tau, dupa mila Ta, si îndreptarile Tale ma învata.
PS118.125. Robul Tau sunt eu; întelepteste-ma si voi cunoaste marturiile Tale.
PS118.126. Vremea este sa lucreze Domnul, ca oamenii au stricat legea Ta.
PS118.127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul si topazul.
PS118.128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toata calea nedreapta am urât.
PS118.129. Minunate sunt marturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.
PS118.130. Aratarea cuvintelor Tale lumineaza si întelepteste pe prunci.
PS118.131. Gura mea am deschis si am aflat, ca de poruncile Tale am dorit.
PS118.132. Cauta spre mine si ma miluieste, dupa judecata Ta, fala de cei ce iubesc numele Tau.
PS118.133. Pasii mei îndrepteaza-i dupa cuvântul Tau, si sa nu ma stapâneasca nici o faradelege.
PS118.134. Izbaveste-ma de clevetirea oamenilor si voi pazi poruncile Tale.
PS118.135. Fata Ta arat-o robului Tau si ma învata poruncile Tale.
PS118.136. Izvoare de apa s-au coborât din ochii mei, pentru ca n-am pazit legea Ta.
PS118.137. Drept esti, Doamne, si drepte sunt judecatile Tale.
PS118.138. Poruncit-ai cu dreptate marturiile Tale si cu tot adevarul.
PS118.139. Topitu-m-a râvna casei Tale, ca au uitat cuvintele Tale vrajmasii mei.
PS118.140. Lamurit cu foc este cuvântul Tau foarte si robul Tau l-a iubit pe el.
PS118.141. Tânar sunt eu si defaimat, dar îndreptarile Tale nu le-am uitat.
PS118.142. Dreptatea Ta este dreptate în veac si legea Ta adevarul.
PS118.143. Necazuri si nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
PS118.144. Drepte sunt marturiile Tale, în veac; întelepteste-ma si voi fi viu.
PS118.145. Strigat-am cu toata inima mea: Auzi-ma, Doamne! Îndreptarile Tale voi cauta.
PS118.146. Strigat-am catre Tine, mântuieste-ma, si voi pazi marturiile Tale.
PS118.147. Din zori m-am sculat si am strigat; intru cuvintele Tale am nadajduit.
PS118.148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineata, ca sa cuget la cuvintele Tale.
PS118.149. Glasul meu auzi-l, Doamne, dupa mila Ta; dupa judecata Ta ma viaza.
PS118.150. Apropiatu-s-au cei ce ma prigonesc cu faradelege, dar de la legea Ta s-au îndepartat.
PS118.151. Aproape esti Tu, Doamne, si toate poruncile Tale sunt adevarul.
PS118.152. Din început am cunoscut, din marturiile Tale, ca în veac le-ai întemeiat pe ele.
PS118.153. Vezi smerenia mea si ma scoate, ca legea Ta n-am uitat.
PS118.154. Judeca pricina mea si ma izbaveste; dupa cuvântul Tau, fa-ma viu.
PS118.155. Departe de pacatosi este mântuirea, ca îndreptarile Tale n-au cautat.
PS118.156. Îndurarile Tale multe sunt Doamne; dupa judecata Ta ma viaza.
PS118.157. Multi sunt cei ce ma prigonesc si ma necajesc, dar de la marturiile Tale nu m-am abatut.
PS118.158. Vazut-am pe cei nepriceputi si ma sfârseam, ca n-au pazit cuvintele Tale.
PS118.159: Vezi ca poruncile Tale am iubit, Doamne; intru mila Ta ma viaza.
PS118.160. Începutul cuvintelor Tale este adevarul si vesnice toate judecatile dreptatii Tale.
PS118.161. Capeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricosat inima mea.
PS118.162. Bucura-ma-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoara mare.
PS118.163. Nedreptatea am urât si am dispretuit, iar legea Ta am iubit.
PS118.164. De sapte ori pe zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii Tale.
PS118.165. Pace multa au cei ce iubesc legea Ta si nu se smintesc.
PS118.166. Asteptat-am mântuirea Ta, Doamne, si poruncile Tale am iubit.
PS118.167. Pazit-a sufletul meu marturiile Tale si le-a iubit foarte.
PS118.168. Pazit-am poruncile Tale si marturiile Tale, ca toate caile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
PS118.169. Sa se apropie rugaciunea mea înaintea Ta, Doamne; dupa cuvântul Tau ma întelepteste.
PS118.170. Sa ajunga cererea mea înaintea Ta, Doamne; dupa cuvântul Tau ma izbaveste.
PS118.171. Sa raspândeasca buzele mele lauda, ca m-ai învatat îndreptarile Tale.
PS118.172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale, ca toate poruncile Tale sunt drepte.
PS118.173. Mina Ta sa ma izbaveasca, ca poruncile Tale am ales.
PS118.174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, si legea Ta cugetarea mea este.
PS118.175. Viu va fi sufletul meu si Te va lauda si judecatile Tale îmi vor ajuta mie.
PS118.176. Ratacit-am ca o oaie pierduta; cauta pe robul Tau, ca poruncile Tale nu le-am uitat.

PSALMUL 119
O cântare a treptelor.

PS119.l. Catre Domnul am strigat când m-am necajit si m-a auzit.
PS119.2. Doamne, izbaveste sufletul meu de buzele nedrepte si de limba vicleana.
PS119.3. Ce se va da tie si ce vei câstiga de la limba vicleana?
PS119.4. Sageti ascutite cu carbuni aprinsi trase de Cel puternic.
PS119.5. Vai mie, ca pribegia mea s-a prelungit, ca locuiesc în corturile lui Chedar!
PS119.6. Mult a pribegit sufletul meu.
PS119.7. Cu cei ce urau pacea, facator de pace eram; când graiam lor, se luptau cu mine în zadar.

PSALMUL 120
O cântare a treptelor

PS120.1. Ridicat-am ochii mei la munti, de unde va veni ajutorul meu.
PS120.2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a facut cerul si pamântul.
PS120.3. Nu va lasa sa se clatine piciorul tau, nici nu va dormita Cel ce pazeste.
PS120.4. Iata, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce pazeste pe Israel.
PS120.5. Domnul te va pazi pe tine, Domnul este acoperamântul tau, de-a dreapta ta.
PS120.6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
PS120.7. Domnul te va pazi pe tine de tot raul; pazi-va sufletul tau.
PS120.8. Domnul va pazi intrarea ta iesirea ta de acum si pâna în veac.

PSALMUL 121
O cântare a treptelor.

PS121.1. Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: “În casa Domnului vom merge!”
PS121.2. Stateau picioarele noastre în curtile tale, Ierusalime!
PS121.3. Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale carei porti sunt strâns-unite.
PS121.4. Ca acolo s-au suit semintiile, semintiile Domnului, dupa legea lui Israel, ca sa laude numele Domnului.
PS121.5. Ca acolo s-au asezat scaunele la judecata, scaunele pentru casa lui David.
PS121.6. Rugati-va pentru pacea Ierusalimului si pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.
PS121.7. Sa fie pace în întariturile tale si îndestulare în turnurile tale.
PS121.8. Pentru fratii mei si pentru vecinii mei graiam despre tine pace.
PS121.9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune tie.

PSALMUL 122
O cântare a treptelor.

PS122.1. Catre Tine, Cel ce locuiesti în cer, am ridicat ochii mei.
PS122.2. Iata, precum sunt ochii robilor la mâinile stapânilor lor, precum sunt ochii slujnicei la mâinile stapânei sale, asa sunt ochii nostri catre Domnul Dumnezeul nostru, pâna ce Se va milostivi spre noi.
PS122.3. Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca mult ne-am saturat de defaimare,
PS122.4. Ca prea mult s-a saturat sufletul nostru de ocara celor îndestulati si de defaimarea celor mândri.

PSALMUL 123
O cântare a treptelor.

PS123.l. De n-ar fi fost Domnul cu noi, sa spuna Israel!
PS123.2. De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastra,
PS123.3. De vii ne-ar fi înghitit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastra.
PS123.4. Apa ne-ar fi înecat pe noi, suvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
PS123.5. Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspaimântatoare.
PS123.6. Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dintilor lor.
PS123.7. Sufletul nostru a scapat ca o pasare din cursa vânatorilor; cursa s-a sfarâmat si noi ne-am izbavit.
PS123.8. Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a facut cerul si pamântul.

PSALMUL 124
O cântare a treptelor.

PS124.l. Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clatina în veac cel ce locuieste în Ierusalim.
PS124.2. Munti sunt împrejurul lui si Domnul împrejurul poporului Sau, de acum si pâna în veac.
PS124.3. Ca nu va lasa Domnul toiagul pacatosilor peste soarta dreptilor, ca sa nu-si întinda dreptii întru faradelegi mâinile lor.
PS124.4. Fa bine, Doamne, celor buni si celor drepti cu inima;
PS124.5. Iar pe cei ce se abat pe cai nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucreaza faradelegea. Pace peste Israel!

PSALMUL 125
O cântare a treptelor.

PS125.l. Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere.
PS125.2. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastra si limba noastra de veselie; atunci se zicea între neamuri: “Mari lucruri a facut Domnul cu ei!”
PS125.3. Mari lucruri a facut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie.
PS125.4. Întoarce, Doamne, robia noastra, cum întorci pâraiele spre miazazi.
PS125.5. Cei ce seamana cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
PS125.6. Mergând mergeau si plângeau, aruncând semintele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor.

PSALMUL 126
O cântare a treptelor.

PS126.1. De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar pazi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o pazeste.
PS126.2. în zadar va sculati dis-de-dimineata, în zadar va culcati târziu, voi care mâncati pâinea durerii, daca nu v-ar da Domnul somn, iubiti ai Sai.
PS126.3. Iata, fiii sunt mostenirea Domnului, rasplata rodului pântecelui.
PS126.4. Precum sunt sagetile în mâna celui viteaz, asa sunt copiii parintilor tineri.
PS126.5. Fericit este omul care-si va umple casa de copii; nu se va rusina când va grai cu vrajmasii sai în poarta.

PSALMUL 127
O cântare a treptelor.

PS127.1. Fericiti toti cei ce se tem de Domnul, care umbla în caile Lui.
PS127.2. Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit esti; bine-ti va fi!
PS127.3. Femeia ta ca o vie roditoare, în laturile casei tale; fiii tai ca niste vlastare tinere de maslin, împrejurul mesei tale.
PS127.4. Iata, asa se va binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul.
PS127.5. “Te va binecuvânta Domnul din Sion si vei vedea bunatatile Ierusalimului în toate zilele vietii tale.
PS127.6. Si vei vedea pe fiii fiilor tai. Pace peste Israel!

PSALMUL 128
O cântare a treptelor

PS128.1. De multe ori s-au luptat cu mine din tineretile mele, sa spuna Israel!
PS128.2. De multe ori s-au luptat cu mine, din tineretile mele si nu m-au biruit.
PS128.3. Spatele mi-au lovit pacatosii, întins-au nelegiuirea lor;
PS128.4. Dar Domnul Cel drept a taiat grumajii pacatosilor.
PS128.5. Sa se rusineze si sa se întoarca înapoi toti cei ce urasc Sionul.
PS128.6. Faca-se ca iarba de pe acoperisuri, care, mai înainte de a fi smulsa, s-a uscat,
PS128.7. Din care nu si-a umplut mâna lui seceratorul si sânul sau, cel ce aduna snopii,
PS128.8. Si trecatorii nu vor zice: “Binecuvântarea Domnului fie peste voi!” sau: “Va binecuvântam în numele Domnului!”

PSALMUL 129
O cântare a treptelor.

PS129.l. Dintru adâncuri am strigat catre Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu!
PS129.2. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugaciunii mele.
PS129.3. De Te vei uita la faradelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?
PS129.4. Ca la Tine este milostivirea.
PS129.5. Pentru numele Tau, Te-am asteptat, Doamne; asteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tau,
PS129.6. Nadajduit-a sufletul meu în Domnul, din straja diminetii pâna în noapte. Din straja diminetii sa nadajduiasca Israel spre Domnul.
PS129.7. Ca la Domnul este mila si multa mântuire la El
PS129.8. Si El va izbavi pe Israel din toate faradelegile lui.

PSALMUL 130
O cântare a treptelor.

PS130.1. Doamne, nu s-a mândrit inima mea, nici nu s-au înaltat ochii mei, nici n-am umblat dupa lucruri mari, nici dupa lucruri mai presus de mine,
PS130.2. Dimpotriva, mi-am smerit si mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc întarcat de mama lui, ca rasplata a sufletului meu.
PS130.3. Sa nadajduiasca Israel în Domnul, de acum si pâna în veac!

PSALMUL 131
O cântare a treptelor.

PS131.1. Adu-ti aminte, Doamne, de David si de toate blândetile lui.
PS131.2. Cum s-a jurat Domnului si a fagaduit Dumnezeului lui Iacob:
PS131.3. Nu voi intra în locasul casei mele, nu ma voi sui pe patul meu de odihna,
PS131.4. Nu voi da somn ochilor mei si genelor mele dormitare si odihna tâmplelor mele,
PS131.5. Pâna ce nu voi afla loc Domnului, locas Dumnezeului lui Iacob.
PS131.6. Iata am auzit de chivotul legii; în Efrata l-am gasit, în tarina lui Iaar.
PS131.7. Intra-vom în locasurile Lui, închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui.
PS131.8. Scoala-Te, Doamne, intru odihna Ta, Tu si chivotul sfintirii Tale.
PS131.9. Preotii Tai se vor îmbraca cu dreptate si cuviosii Tai se vor bucura.
PS131.10. Din pricina lui David, robul Tau, sa nu întorci fata unsului Tau.
PS131.11. Juratu-S-a Domnul lui David adevarul si nu-l va lepada: “Din rodul pântecelui tau voi pune pe scaunul tau,
PS131.12. De vor pazi fiii tai legamântul Meu si marturiile acestea ale Mele, în care îi voi învata pe ei si fiii lor vor sedea pâna în veac pe scaunul tau”.
PS131.13. Ca a ales Domnul Sionul si l-a ales ca locuinta Lui.
PS131.14. “Aceasta este odihna Mea în veacul veacului. Aici voi locui, ca l-am ales pe el.
PS131.15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe saracii lui îi voi satura cu pâine.
PS131.16. Pe preotii lui îi voi îmbraca cu izbavire si cuviosii lui cu bucurie se vor bucura.
PS131.17. Acolo voi face sa rasara puterea lui David, gatit-am faclie unsului Meu.
PS131.18. Pe vrajmasii lui îi voi îmbraca cu rusine, iar pe dânsul va înflori sfintenia Mea”.

PSALMUL 132
Un psalm al lui David. O cântare a treptelor.

PS132.1. Iata acum ce este bun si ce este frumos, decât numai a locui fratii împreuna!
PS132.2. Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboara pe barba, pe barba lui Aaron, care se coboara pe marginea vesmintelor lui.
PS132.3. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboara pe muntii Sionului, ca unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea si viata pâna în veac.

PSALMUL 133
O cântare a treptelor.

PS133.1. Iata acum binecuvântati pe Domnul toate slugile Domnului, care stati în casa Domnului, în curtile casei Dumnezeului nostru.
PS133.2. Noaptea ridicati mâinile voastre spre cele sfinte si binecuvântati pe Domnul.
PS133.3. Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a facut cerul si pamântul.

PSALMUL 134
Aliluia.

PS134.1. Laudati numele Domnului, laudati slugi pe Domnul,
PS134.2. Cei ce stati în casa Domnului, în curtile Dumnezeului nostru.
PS134.3. Laudati pe Domnul, ca este bun Domnul; cântati numele Lui, ca este bun.
PS134.4. Ca pe Iacob si l-a ales Domnul, pe Israel spre mostenire Lui.
PS134.5. Ca eu am cunoscut ca este mare Domnul si Domnul nostru peste toti dumnezeii.
PS134.6. Toate câte a vrut Domnul a facut în cer si pe pamânt, în mari si în toate adâncurile.
PS134.7. A ridicat nori de la marginea pamântului; fulgerele spre ploaie le-a facut; El scoate vânturile din vistieriile Sale.
PS134.8. El a batut pe cei întâi-nascuti ai Egiptului, de la om pâna la dobitoc.
PS134.9. Trimis-a semne si minuni în mijlocul tau, Egipte, lui Faraon si tuturor robilor lui.
PS134.10. El a batut neamuri multe si a ucis împarati puternici:
PS134.11. Pe Sihon împaratul Amoreilor si pe Og împaratul Vasanului si toate stapânirile Canaanului.
PS134.12. Si a dat pamântul lor mostenire, mostenire lui Israel, poporului Sau.
PS134.13. Doamne, numele Tau este în veac si, pomenirea Ta în neam si în neam.
PS134.14. Ca va judeca Domnul pe poporul Sau si de slugile Sale se va milostivi.
PS134.15. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucruri facute de mâini omenesti.
PS134.16. Gura au si nu vor grai, ochi au si nu vor vedea.
PS134.17. Urechi au si nu vor auzi, ca nu este duh în gura lor.
PS134.18. Asemenea lor sa fie toti cei care ii fac pe ei si toti cei ce se încred în ei.
PS134.19. Casa lui Israel, binecuvântati pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvântati pe Domnul;
PS134.20. Casa lui Levi, binecuvântati pe Domnul; cei ce va temeti de Domnul, binecuvântati pe Domnul.
PS134.21. Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieste în Ierusalim.

PSALMUL 135
Aliluia.

PS135.1. Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui.
PS135.2. Laudati pe Dumnezeul dumnezeilor, ca în veac este mila Lui.
PS135.3. Laudati pe Domnul domnilor, ca în veac este mila Lui.
PS135.4. Singurul Care face minuni mari, ca în veac este mila Lui.
PS135.5. Cel ce a facut cerul cu pricepere, ca în veac este mila Lui.
PS135.6. Cel ce a întarit pamântul pe ape, ca în veac este mila Lui.
PS135.7. Cel ce a facut luminatorii cei mari, ca în veac este mila Lui.
PS135.8. Soarele, spre stapânirea zilei, ca în veac este mila Lui.
PS135.9. Luna si stelele spre stapânirea noptii, ca în veac este mila Lui.
PS135.10. Cel ce a batut Egiptul cu cei întâi-nascuti ai lor, ca în veac este mila Lui.
PS135.11. Si a scos pe Israel din mijlocul lor, ca în veac este mila Lui.
PS135.12. Cu mâna tare si cu brat înalt, ca în veac este mila Lui.
PS135.13. Cel ce a despartit Marea Rosie în doua; ca în veac este mila Lui.
PS135.14. Si a trecut pe Israel prin mijlocul ei, ca în veac este mila Lui.
PS135.15. Si a rasturnat pe Faraon si ostirea lui în Marea Rosie, ca în veac este mila Lui.
PS135.16. Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustiu, ca în veac este mila Lui.
PS135.17. Cel ce a batut împarati mari, ca în veac este mila Lui.
PS135.18. Cel ce a omorât împarati tari, ca în veac este mila Lui.
PS135.19. Pe Sihon împaratul Amoreilor, ca în veac este mila Lui.
PS135.20. Si pe Og împaratul Vasanului, ca în veac este mila Lui.
PS135.21. Si le-a dat pamântul lor mostenire, ca în veac este mila Lui.
PS135.22. Mostenire lui Israel, robul Lui, ca în veac este mila Lui.
PS135.23. Ca în smerenia noastra si-a adus aminte de noi Domnul, ca în veac este mila Lui.
PS135.24. Si ne-a izbavit pe noi de vrajmasii nostri, ca în veac este mila Lui.
PS135.25. Cel ce da hrana la tot trupul, ca în veac este mila Lui.
PS135.26. Laudati pe Dumnezeul cerului, ca în veac este mila Lui.

PSALMUL 136
Aliluia.

PS136.1. La râul Babilonului, acolo am sezut si am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.
PS136.2. În salcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
PS136.3. Ca acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut noua cântare, zicând: “Cântati-ne noua din cântarile Sionului!”
PS136.4. Cum sa cântam cântarea Domnului în pamânt strain?
PS136.5. De te voi uita, Ierusalime, uitata sa fie dreapta mea!
PS136.6. Sa se lipeasca limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
PS136.7. Adu-ti aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua darâmarii Ierusalimului, când ziceau: “Stricati-l, stricati-l pâna la temeliile lui!”
PS136.8. Fiica Babilonului, ticaloasa! Fericit este cel ce-ti va rasplati tie fapta ta pe care ai facut-o noua.
PS136.9. Fericit este cel ce va apuca si va lovi pruncii tai de piatra.

PSALMUL 137
Al lui David.

PS137.1. Lauda-Te-voi, Doamne, cu toata inima mea, ca ai auzit cuvintele gurii mele si înaintea îngerilor Îti voi cânta.
PS137.2. Închina-ma-voi în locasul Tau cel sfânt si voi lauda numele Tau, pentru mila Ta si adevarul Tau; ca ai marit peste tot numele cel sfânt al Tau.
PS137.3. În orice zi Te voi chema, degraba ma auzi! Sporeste în sufletul meu puterea.
PS137.4. Sa Te laude pe Tine, Doamne, toti împaratii pamântului, când vor auzi toate graiurile gurii Tale,
PS137.5. Si sa cânte în caile Domnului, ca mare este slava Domnului.
PS137.6. Ca înalt este Domnul si spre cele smerite priveste si pe cele înalte de departe le cunoaste.
PS137.7. De ajung la necaz, viaza-ma! Împotriva vrajmasilor mei ai întins mâna Ta si m-a izbavit dreapta Ta.
PS137.8. Domnul le va plati lor pentru mine. Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

PSALMUL 138
Al lui David.

PS138.1. Doamne, cercetatu-m-ai si m-ai cunoscut.
PS138.2. Tu ai cunoscut sederea mea si scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.
PS138.3. Cararea mea si firul vietii mele Tu le-ai cercetat si toate caile mele mai dinainte le-ai vazut.
PS138.4. Ca înca nu este cuvânt pe limba mea
PS138.5. Si iata, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate si pe cele din urma si pe cele de demult; Tu m-ai zidit si ai pus peste mine mâna Ta.
PS138.6. Minunata este stiinta Ta, mai presus de mine; este înalta si n-o pot ajunge.
PS138.7. Unde ma voi duce de la Duhul Tau si de la fata Ta unde voi fugi?
PS138.8. De ma voi sui în cer, Tu acolo esti. De ma voi coborî în iad, de fata esti.
PS138.9. De voi lua aripile mele de dimineata si de ma voi aseza la marginile marii
PS138.10. Si acolo mâna Ta ma va povatui si ma va tine dreapta Ta.
PS138.11. Si am zis: “Poate întunericul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu”.
PS138.12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine si noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, asa este si lumina ei.
PS138.13. Ca Tu ai zidit rarunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcatuit în pântecele maicii mele.
PS138.14. Te voi lauda, ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrurile Tale si sufletul meu le cunoaste foarte.
PS138.15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai facut întru ascuns, nici fiinta mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pamântului.
PS138.16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tai si în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor savârsi si nici una din ele nu va fi nescrisa.
PS138.17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tai, Dumnezeule, si foarte s-a întarit stapânirea lor.
PS138.18. Si-i voi numara pe ei, si mai mult decât nisipul se vor înmulti. M-am sculat si înca sunt cu Tine.
PS138.19. O, de ai ucide pe pacatosi, Dumnezeule! Barbati varsatori de sânge, departati-va de la mine!
PS138.20. Acestia Te graiesc de rau, Doamne, si vrajmasii Îti hulesc numele.
PS138.21. Oare, nu pe cei ce Te urasc pe Tine, Doamne, am urât si asupra vrajmasilor Tai m-am mâhnit?
PS138.22. Cu ura desavârsita i-am urât pe ei si mi s-au facut dusmani.
PS138.23. Cerceteaza-ma, Doamne, si cunoaste inima mea; încearca-ma si cunoaste cararile mele
PS138.24. Si vezi de este calea faradelegii în mine si ma îndrepteaza pe calea cea vesnica.

PSALMUL 139
Al lui David.

PS139.1. Scoate-ma, Doamne, de la omul viclean si de omul nedrept ma izbaveste,
PS139.2. Care gândeau nedreptate în inima, toata ziua îmi duceau razboi.
PS139.3. Ascutit-au limba lor ca a sarpelui; venin de aspida sub buzele lor.
PS139.4. Pazeste-ma, Doamne, de mâna pacatosului; scoate-ma de la oamenii nedrepti, care au gândit sa împiedice pasii mei.
PS139.5. Pusu-mi-au cei mândri cursa mie si funii; curse au întins picioarelor mele; pe carare mi-au pus pietre de poticneala.
PS139.6. Zis-am Domnului: “Dumnezeul meu esti Tu, asculta, Doamne, glasul rugaciunii mele”.
PS139.7. Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de razboi.
PS139.8. Sa nu ma dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mina pacatosului; viclenit-au împotriva mea; sa nu ma parasesti, ca sa nu se trufeasca.
PS139.9. Vârful latului lor, osteneala buzelor lor sa-i acopere pe ei!
PS139.10. Sa cada peste ei carbuni aprinsi; în foc arunca-i pe ei, în necazuri, pe care sa nu le poata rabda.
PS139.11. Barbatul limbut nu se va îndrepta pe pamânt; pe omul nedrept rautatea îl va duce la pieire.
PS139.12. Stiu ca Domnul va face judecata celui sarac si dreptate celor sarmani;
PS139.13. Iar dreptii vor lauda numele Tau si vor locui cei drepti în fata Ta.

PSALMUL 140
Al lui David.

PS140.1. Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma; ia aminte la glasul rugaciunii mele, când strig catre Tine.
PS140.2. Sa se îndrepteze rugaciunea mea ca tamâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seara.
PS140.3. Pune Doamne, straja gurii mele si usa de îngradire, împrejurul buzelor mele.
PS140.4. Sa nu abati inima mea spre cuvinte de viclesug, ca sa-mi dezvinovatesc pacatele mele; iar cu oamenii cei care fac faradelege nu ma voi însoti cu alesii lor.
PS140.5. Certa-ma-va dreptul cu mila si ma va mustra, iar untdelemnul pacatosilor sa nu unga capul meu; ca înca si rugaciunea mea este împotriva vrerilor lor.
PS140.6. Prabuseasca-se de pe stânca judecatorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele ca s-au îndulcit,
PS140.7. Ca o brazda de pamânt s-au rupt pe pamânt, risipitu-s-au oasele lor lânga iad.
PS140.8. Caci catre Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nadajduit, sa nu iei sufletul meu.
PS140.9. Pazeste-ma de cursa care mi-au pus mie si de smintelile celor ce fac faradelege.
PS140.10. Cadea-vor în mreaja lor pacatosii, ferit sunt eu pâna ce voi trece.

PSALMUL 141
O rugaciune a lui David.

PS141.l. Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul m-am rugat.
PS141.2. Varsa-voi înaintea Lui rugaciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
PS141.3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cararile mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursa mie.
PS141.4. Luat-am seama de-a dreapta si am privit si nu era cine sa ma cunoasca. Pierit-a fuga de la mine si nu este cel ce cauta sufletul meu.
PS141.5. Strigat-am catre Tine, Doamne, zis-am: “Tu esti nadejdea mea, partea mea esti în pamântul celor vii”.
PS141.6. Ia aminte la rugaciunea mea, ca m-am smerit foarte. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, ca s-au întarit mai mult decât mine.
PS141.7. Scoate din temnita sufletul meu, ca sa laude numele Tau, Doamne. Pe mine ma asteapta dreptii, pâna ce-mi vei rasplati mie.

PSALMUL 142
Al lui David.

PS142.1. Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, întru credinciosia Ta, auzi-ma, întru dreptatea Ta.
PS142.2. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.
PS142.3. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca în picioare; facutu-m-a sa locuiesc în întuneric ca mortii cei din veacuri.
PS142.4. Mâhnit e duhul în mine si inima mea încremenita înlauntrul meu.
PS142.5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
PS142.6. Întins-am catre Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pamânt însetosat.
PS142.7. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti întoarce fala Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara în mormânt.
PS142.8. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine îmi este nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu.
PS142.9. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne.
PS142.10. Învata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamântul dreptatii.
PS142.11. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
PS142.12. Fa bunatate de stârpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.

PSALMUL 143
Al lui David.

PS143.l. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învata mâinile mele la lupta si degetele mele la razboi.
PS143.2. Mila mea si Scaparea mea, Sprijinitorul meu si Izbavitorul meu, Aparatorul meu, si în El am nadajduit, Cel ce supune pe poporul meu sub mine.
PS143.3. Doamne, ce este omul ca Te-ai facut cunoscut lui, sau fiul omului ca-l socotesti pe el?
PS143.4. Omul cu desertaciunea se aseamana; zilele lui ca umbra trec.
PS143.5. Doamne, pleaca cerurile si Te pogoara, atinge-Te de munti si fa-i sa fumege.
PS143.6. Cu fulger fulgera-i si-i risipeste! Trimite sagetile Tale si tulbura-i!
PS143.7. Trimite mâna Ta dintru înaltime; scoate-ma si ma izbaveste de ape multe, din mâna strainilor,
PS143.8. A caror gura a grait desertaciune si dreapta lor e dreapta nedreptatii.
PS143.9. Dumnezeule, cântare noua Îti voi cânta tie; în psaltire cu zece strune Îti voi cânta tie,
PS143.10. Celui ce dai mântuire împaratilor, Celui ce izbavesti pe David, robul Tau, din robia cea cumplita.
PS143.11. Izbaveste-ma si ma scoate din mâna strainilor, a caror gura a grait desertaciune si dreapta lor e dreapta nedreptatii,
PS143.12. Ai caror fii sunt ca niste odrasle tinere, crescute în tineretile lor; fiicele lor înfrumusetate si împodobite ca chipurile templului.
PS143.13. Camarile lor pline, varsându-se din una în alta. Oile lor cu multi miei, umplând drumurile când ies;
PS143.14. Boii lor sunt grasi. Nu este gard cazut, nici spartura, nici strigare în ulitele lor.
PS143.15. Au fericit pe poporul care are aceste bunatati. Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al sau.

PSALMUL 144
Al lui David.

PS144.l. Înalta-Te-voi Dumnezeul meu, Împaratul meu si voi binecuvânta numele Tau în veac si în veacul veacului.
PS144.2. În toate zilele Te voi binecuvânta si voi lauda numele Tau în veac si în veacul veacului.
PS144.3. Mare este Domnul si laudat foarte si maretia Lui nu are sfârsit.
PS144.4. Neam si neam vor lauda lucrurile Tale si puterea Ta o vor vesti.
PS144.5. Maretia slavei sfinteniei Tale vor grai si minunile Tale vor istorisi
PS144.6. Si puterea lucrurilor Tale înfricosatoare vor spune si slava Ta vor povesti.
PS144.7. Pomenirea multimii bunatatii Tale vor vesti si de dreptatea Ta se vor bucura.
PS144.8. Îndurat si milostiv este Domnul, îndelung-rabdator si mult-milostiv.
PS144.9. Bun este Domnul cu toti si îndurarile Lui peste toate lucrurile Lui.
PS144.10. Sa Te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale si cuviosii Tai sa Te binecuvânteze.
PS144.11. Slava împaratiei Tale vor spune si de puterea Ta vor grai.
PS144.12. Ca sa se faca fiilor oamenilor cunoscuta puterea Ta si slava maretiei împaratiei Tale.
PS144.13. Împaratia Ta este împaratia tuturor veacurilor, iar stapânirea Ta din neam în neam. Credincios este Domnul intru cuvintele Sale si cuvios întru toate lucrurile Sale.
PS144.14. Domnul sprijina pe toti cei ce cad si îndreapta pe toti cei gârboviti.
PS144.15. Ochii tuturor spre Tine nadajduiesc si Tu le dai lor hrana la buna vreme.
PS144.16. Deschizi Tu mâna Ta si de bunavointa saturi pe toti cei vii.
PS144.17. Drept este Domnul în toate caile Lui si cuvios în toate lucrurile Lui.
PS144.18. Aproape este Domnul de toti cei ce-L cheama pe El, de toti cei ce-L cheama pe El întru adevar.
PS144.19. Voia celor ce se tem de El o va face si rugaciunea lor o va auzi si-i va mântui pe dânsii.
PS144.20. Domnul pazeste pe toti cei ce-L iubesc pe El si pe toti pacatosii îi va pierde.
PS144.21. Lauda Domnului va grai gura mea si sa binecuvinteze tot trupul numele cel sfânt al Lui, zn veac si în veacul veacului.

PSALMUL 145
Al lui Agheu si al lui Zaharia.

PS145.1. Lauda, suflete al meu, pe Domnul.
PS145.2. Lauda-voi pe Domnul în viata mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trai.
PS145.3. Nu va încredeti în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este izbavire.
PS145.4. Iesi-va duhul lor si se vor întoarce în pamânt. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
PS145.5. Fericit cel ce are ajutor pe Dumnezeul lui Iacob, nadejdea lui, în Domnul Dumnezeul lui,
PS145.6. Cel ce a facut cerul si pamântul, marea si toate cele din ele; Cel ce pazeste adevarul în veac;
PS145.7. Cel ce face judecata celor napastuiti, Cel ce da hrana celor flamânzi. Domnul dezleaga pe cei ferecati în obezi;
PS145.8. Domnul îndreapta pe cei gârboviti, Domnul întelepteste orbii, Domnul iubeste pe cei drepti;
PS145.9. Domnul pazeste pe cei straini; pe orfani si pe vaduva va sprijini si calea pacatosilor o va pierde.
PS145.10. Împarati-va Domnul în veac, Dumnezeul tau, Sioane, în neam si în neam.

PSALMUL 146
Al lui Agheu si al lui Zaharia.

PS146.1. Laudati pe Domnul, ca bine este a cânta; Dumnezeului nostru placuta Îi este cântarea.
PS146.2. Când va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna si pe cei risipiti ai lui Israel;
PS146.3. Cel ce vindeca pe cei zdrobiti cu inima si leaga ranile lor
PS146.4. Cel ce numara multimea stelelor si da tuturor numele lor.
PS146.5. Mare este Domnul nostru sl mare este taria Lui si priceperea Lui nu are hotar.
PS146.6. Domnul înalta pe cei blânzi si smereste pe cei pacatosi pâna la pamânt.
PS146.7. Cântati Domnului cu cântare de lauda; cântati Dumnezeului nostru în alauta;
PS146.8. Celui ce îmbraca cerul cu nori, Celui ce gateste pamântului ploaie, Celui ce rasare în munti iarba si verdeata spre slujba oamenilor;
PS146.9. Celui ce da animalelor hrana lor si puilor de corb, care Îl cheama pe El.
PS146.10. Nu în puterea calului este voia Lui, nici în cel iute la picior bunavointa Lui.
PS146.11. Bunavointa Domnului este în cei ce se tem de El si în cei ce nadajduiesc în mila Lui.

PSALMUL 147
Al lui Agheu si al lui Zaharia.

PS147.l. Lauda, Ierusalime, pe Domnul, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane,
PS147.2. Ca a întarit stâlpii portilor tale, a binecuvântat pe fiii tai, în tine.
PS147.3. Cel ce pune la hotarele tale pace si cu fruntea grâului te-a saturat,
PS147.4. Cel ce trimite cuvântul Sau pamântului; repede alearga cuvântul Lui;
PS147.5. Cel ce da zapada ca lâna, Cel ce presara negura ca cenusa,
PS147.6. Cel ce arunca gheata Lui, ca bucatelele de pâine; gerul Lui cine-l va suferi?
PS147.7. Va trimite cuvântul Lui si le va topi; va sufla Duhul Lui si vor curge apele.
PS147.8. Cel ce vesteste cuvântul Sau lui Iacob, îndreptarile si judecatile Sale lui Israel.
PS147.9. N-a facut asa oricarui neam si judecarile Sale nu le-a aratat lor.

PSALMUL 148
Al lui Agheu si al lui Zaharia

PS148.l. Laudati pe Domnul din ceruri, laudati-L pe El întru cele înalte.
PS148.2. Laudati-L pe El toti îngerii Lui, laudati-L pe El toate puterile Lui.
PS148.3. Laudati-L pe El soarele si luna, laudati-L pe El toate stelele si lumina.
PS148.4. Laudati-L pe El cerurile cerurilor si apa cea mai presus de ceruri,
PS148.5. Sa laude numele Domnului, ca El a zis si s-au facut, El a poruncit si s-au zidit.
PS148.6. Pusu-le-ai pe ele în veac si în veacul veacului; lege le-a pus si nu o vor trece.
PS148.7. Laudati pe Domnul toti cei de pe pamânt, balaurii si toate adâncurile;
PS148.8. Focul, grindina, zapada, gheata, viforul, toate îndepliniti cuvântul Lui;
PS148.9. Muntii si toate dealurile, pomii cei roditori si toti cedrii;
PS148.10. Fiarele si toate animalele, târâtoarele si pasarile cele zburatoare;
PS148.11. Împaratii pamântului si toate popoarele, capeteniile si toti judecatorii pamântului;
PS148.12. Tinerii si fecioarele, batrânii cu tinerii,
PS148.13. Sa laude numele Domnului, ca numai numele Lui s-a înaltat. Lauda Lui pe pamânt si în cer.
PS148.14. Si va înalta puterea poporului Lui. Cântare tuturor cuviosilor Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.

PSALMUL 149
Aliluia.

PS149.l. Cântati Domnului cântare noua, lauda Lui în adunarea celor cuviosi.
PS149.2. Sa se veseleasca Israel de Cel ce l-a facut pe el si fiii Sionului sa se bucure de Împaratul lor.
PS149.3. Sa laude numele Lui în hora; în timpane si în psaltire sa-I cânte Lui.
PS149.4. Ca iubeste Domnul poporul Sau si va învata pe cei blânzi si-i va izbavi.
PS149.5. Se vor lauda cuviosii întru slava si se vor bucura în asternuturile lor.
PS149.6. Laudele Domnului în gura lor si sabii cu doua taisuri în mâinile lor,
PS149.7. Ca sa se razbune pe neamuri si sa pedepseasca pe popoare,
PS149.8. Ca sa lege pe împaratii lor în obezi si pe cei slaviti ai lor în catuse de fier,
PS149.9. Ca sa faca între dânsii judecata scrisa. Slava aceasta este a tuturor cuviosilor Sai.

PSALMUL 150
Aliluia.

PS150.1. Laudati pe Domnul întru sfintii Lui; laudati-L pe El întru taria puterii Lui.
PS150.2. Laudati-L pe El întru puterile Lui; laudati-L pe El dupa multimea slavei Lui.
PS150.3. Laudati-L pe El în glas de trâmbita; laudati-L pe El în psaltire si în alauta.
PS150.4. Laudati-L pe El în timpane si în hora; laudati-L pe El în strune si organe.
PS150.5. Laudati-L pe El în chimvale bine rasunatoare; laudati-L pe El în chimvale de strigare.
PS150.6. Toata suflarea sa laude pe Domnul!

PSALMUL NECANONIC 151

PS151.l. Mic eram intre fratii mei si tânar în casa tatalui meu; pasteam oile tatalui meu.
PS151.2. Mâinile mele au facut harpa si degetele mele au întocmit psaltirea.
PS151.3. Si cine va vesti Domnului meu? Însusi Domnul, Însusi va auzi.
PS151.4. El a trimis pe îngerul Lui si m-a luat de la oile tatalui meu si m-a uns cu untdelemnul ungerii Lui.
PS151.5. Fratii mei erau buni si mari si nu a binevoit întru dânsii Domnul.
PS151.6. Iesit-am în întâmpinarea celui de alt neam si m-a blestemat cu idolii lui.
PS151.7. Iar eu, smulgându-i sabia, i-am taiat capul si am ridicat ocara de pe fiii lui Israel.

(Visited 185 times, 1 visits today)

Leave a Reply

+ + +