Pildele lui Solomon

Pildele lui Solomon

CAPITOLUL 1
Cum se dobândeşte şi se pierde înţelepciunea.

PILDE1.1 Pildele lui Solomon, fiul lui David,
PILDE1.2 Folositoare pentru cunoşterea înţelepciunii şi a stăpânirii de sine,
PILDE1.3 Pentru înţelegerea cuvintelor adânci, pentru dobândirea unei îndrumări bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecată şi nepărtinire,
PILDE1.4 Pentru a prilejui celor fără gând rău o judecată isteaţă, omului tânăr cunoştinţă şi bună cugetare.
PILDE1.5 Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta,
PILDE1.6 Pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.
PILDE1.7 Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciuna şi stăpânirea de sine.
PILDE1.8 Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale.
PILDE1.9 Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău şi ca o salbă împrejurul gâtului tău.
PILDE1.10 Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi,
PILDE1.11 Dacă-ţi spun:”Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,
PILDE1.12 Să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt.
PILDE1.13 Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre,
PILDE1.14 Fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi !”
PILDE1.15 Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor,
PILDE1.16 Căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge.
PILDE1.17 Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor !
PILDE1.18 Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei lanţuri.
PILDE1.19 Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii.
PILDE1.20 Înţelepciunea strigă pe uliţe şi în pieţe îşi ridică glasul.
PILDE1.21 Ea propovăduieşte la răspântiile zgomotoase; înaintea porţilor cetăţii îşi spune cuvântul :
PILDE1.22 “Până când proştilor, veţi iubi prostia ? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa ?
PILDE1.23 întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu şi vă voi vesti cuvintele mele.
PILDE1.24 Chematu-v-am, dar voi n-aţi luat aminte! Întinsu-mi-am mâna şi n-a fost cine să ia seama!
PILDE1.25 Ci aţi lepădat toate sfaturile mele şi mustrările mele nu le-aţi primit.
PILDE1.26 De aceea şi eu voi râde de pieirea voastră şi mă voi bucura când va veni groaza peste voi,
PILDE1.27 Când va veni peste voi necazul ca furtuna şi când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde.
PILDE1.28 Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta şi nu mă vor afla,
PILDE1.29 Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,
PILDE1.30 Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cercetarea mea au dispreţuit-o,
PILDE1.31 Mânca-vor din rodul căii lor şi de sfaturile lor sătura-se-vor,
PILDE1.32 Căci îndărătnicia omoară pe cei proşti şi nepăsarea pierde pe cei fără minte;
PILDE1.33 Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace şi linişte şi de rele nu se va teme”

CAPITOLUL 2
Învăţătura înţelepciunii.

PILDE2.1 Fiul meu, de vei primi poveţele mele şi sfaturile mele de le vei păstra,
PILDE2.2 Plecându-ţi urechea la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială,
PILDE2.3 Dacă vei chema prevederea şi spre buna-cugetare îţi vei îndrepta glasul tău,
PILDE2.4 Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca şi pe o comoară,
PILDE2.5 Atunci vei pricepe temerea Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu,
PILDE2.6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea;
PILDE2.7 El păstrează mântuirea pentru oamenii cei drepţi; El este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii;
PILDE2.8 El păzeşte căile dreptăţii şi pe cărarea celor cuvioşi ai Lui stă de veghe.
PILDE2.9 Atunci tu vei înţelege dreptatea şi buna judecată, calea cea dreaptă şi toate potecile binelui.
PILDE2.10 Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,
PILDE2.11 Când buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi,
PILDE2.12 Atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău şi de omul care grăieşte minciună,
PILDE2.13 De cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase,
PILDE2.14 De cei ce se bucură când fac rău şi se veselesc când umblă pe poteci întortocheate,
PILDE2.15 Ale căror cărări sunt strâmbe şi rătăcesc pe căi piezişe.
PILDE2.16 Atunci tu vei scăpa de femeia care este a altuia, de străina ale cărei cuvinte sunt ademenitoare,
PILDE2.17 Care lasă pe tovarăşul ei din tinereţe şi uită de legământul Dumnezeului ei,
PILDE2.18 Căci ea se pleacă împreună cu casa ei spre moarte şi drumul ei duce în iad;
PILDE2.19 Nimeni din cei ce se duc la ea nu se mai întoarce şi niciunul nu mai află cărările vieţii.
PILDE2.20 Drept aceea mergi pe calea oamenilor celor buni şi păzeşte cărările celor drepţi,
PILDE2.21 Căci cei drepţi vor locui pământul şi cei fără de prihană vor sălăşui pe el;
PILDE2.22 Iar cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi smulşi de pe el.

CAPITOLUL 3
Îndemnare la fapte bune. Lauda înţelepciunii.

PILDE3.1 Fiul meu, nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească sfaturile mele,
PILDE3.2 Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire ţi se vor adăuga.
PILDE3.3 Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scriele pe tabla inimii tale;
PILDE3.4 Atunci vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.
PILDE3.5 Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta.
PILDE3.6 Pe toate căile tale gândeşte-te la Dânsul şi El îţi va netezi toate cărările tale.
PILDE3.7 Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te Dumnezeu şi fugi de rău;
PILDE3.8 Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale.
PILDE3.9 Cinsteşte pe Domnul din averea ta şi din pârga tuturor roadelor tale.
PILDE3.10 Atunci jitniţele tale se vor umple de grâu şi mustul va da afară din teascurile tale.
PILDE3.11 Fiul meu,nu dispreţui certarea Domnului şi nu simţi scârbă pentru mustrările Lui,
PILDE3.12 Căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul care Îi este drag.
PILDE3.13 Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere,
PILDE3.14 Căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul şi preţul ei mai mare decât al celui mai curat aur.
PILDE3.15 Ea este mai preţioasă decât pietrele scumpe; nici un rău nu i se poate împotrivi şi e bine-cunoscută tuturor celor ce se apropie de ea; nimic din cele dorite de tine nu se aseamănă cu ea.
PILDE3.16 Viaţă lungă este în dreapta ei, iar în stânga ei, bogăţie şi slavă; din gura ei iese dreptatea; legea şi mila pe limbă le poartă.
PILDE3.17 Căile ei sunt plăcute şi toate cărările ei sunt căile păcii.
PILDE3.18 Pom al vieţii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei ce se sprijină pe ea sunt fericiţi.
PILDE3.19 Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.
PILDE3.20 Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.
PILDE3.21 Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială,
PILDE3.22 Căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău.
PILDE3.23 Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni.
PILDE3.24 De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce.
PILDE3.25 Să nu te temi de frica fără veste şi nici de vreo năvală a celor păcătoşi,
PILDE3.26 Că Domnul este nădejdea ta şi va feri piciorul tău de cursă.
PILDE3.27 Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putinţa să-l ajuţi.
PILDE3.28 Nu spune aproapelui tău: “Du-te şi vino, mâine îţi voi da !”, când poţi să-i dai acum.
PILDE3.29 Nu pune la cale răul împotriva aproapelui tău, când el locuieşte fără grijă lângă tine.
PILDE3.30 Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău.
PILDE3.31 Nu râvni să fi ca omul silnic şi nu alege nici una din căile lui;
PILDE3.32 Caci omul cu gând rău este urât de Domnul, iar de cei drepţi El este mai aproape.
PILDE3.33 Domnul blesteamă casa celui fără de lege şi binecuvântează adăposturile celor drepţi.
PILDE3.34 De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriţi el le dă har.
PILDE3.35 Cei înţelepţi vor moşteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.

CAPITOLUL 4
Înlăturarea prilejului spre păcat.

PILDE4.1 Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială,
PILDE4.2 Căci eu vă dau învăţătură bună :Nu părăsiţi povaţa mea.
PILDE4.3 Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama mea
PILDE4.4 Şi el mă învăţa şi îmi zicea: “Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzeşte poruncile mele şi vei fi viu.
PILDE4.5 Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele!
PILDE4.6 Nu o lepăda şi ea te va păzi; iubeşte-o şi ea va sta de veghe.
PILDE4.7 Iată începutul înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce ai, capătă priceperea.
PILDE4.8 Preţuieşte-o mult şi ea te va înălţa;ea te va ridica în slăvi dacă o vei îmbrăţişa.
PILDE4.9 Ea va pune cunună de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu diademă de mare cinste.
PILDE4.10 Ascultă, fiul meu şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
PILDE4.11 Eu te voi învăţa calea înţelepciunii şi te voi purta pe căile dreptăţii.
PILDE4.12 Când vei merge, paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu te vei poticni.
PILDE4.13 Ţine cu tărie învăţătura şi nu o părăsi, păzeşte-o căci ea este viaţa ta.
PILDE4.14 Nu apuca pe calea celor fără de lege şi nu păşi pe drumul celor răi.
PILDE4.15 Ocoleşte-o şi nu merge pe ea, treci pe alăturea şi mergi mai departe;
PILDE4.16 Căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău şi nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă.
PILDE4.17 Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege şi beau vin dobândit prin asuprire.
PILDE4.18 Calea drepţilor e ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua mare;
PILDE4.19 Iar calea celor fără de lege e ca întunericul şi ei nici nu bănuiesc de ce se pot împiedica.
PILDE4.20 Fiul meu, ia aminte la graiurile mele; la poveţele mele pleacă-ţi urechea ta!
PILDE4.21 Nu le scăpa din ochi, păstrează-le înlăuntrul inimii tale,
PILDE4.22 Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le pun în faptă şi doctorie pentru tot trupul omenesc.
PILDE4.23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ţâşneşte viaţa.
PILDE4.24 Leapădă din gura ta orice cuvânt cu înţeles sucit, alungă de pe buzele tale viclenia.
PILDE4.25 Ochii tăi să privească drept înainte şi genele tale drept înainte să caute.
PILDE4.26 Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale şi toate cărările tale să fie bine chibzuite.
PILDE4.27 Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ţine piciorul tău departe de rău.
PILDE4.28 Căci cărările drepte le păzeşte Domnul, iar cele strâmbe sunt căi rele.
PILDE4.29 El va face drepte căile tale şi mergerea ta o va face să fie în pace.

CAPITOLUL 5
Ferirea de desfrânare. Îndreptarea spre curăţie.

PILDE5.1 Fiul meu, ia aminte la înţelepciunea mea şi la sfatul meu cel bun pleacă urechea ta,
PILDE5.2 Ca să-ţi poţi păstra judecata şi ca buzele tale să păzească ştiinţa.
PILDE5.3 Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele cele stăine picură miere şi cerul gurii sale este mai alunecător decât untdelemnul,
PILDE5.4 Dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât o sabie cu două ascuţişuri.
PILDE5.5 Picioarele ei coboară către moarte ; paşii ei duc de-a dreptul în împărăţia morţii.
PILDE5.6 Ea nu ia seama la calea vieţii, paşii ei merg în neştire, nici ea nu ştie unde.
PILDE5.7 Şi acum, fiul meu, ascultă-mă şi nu te îndepărta de la cuvintele gurii mele.
PILDE5.8 Fereşte-ţi calea ta de ea şi nu te apropia de uşa casei ei,
PILDE5.9 Ca să nu dai vârtutea ta altora şi anii tăi unora fără de milă;
PILDE5.10 Ca străinii să nu se îndestuleze de strădania ta şi ostenelile tale să nu treacă în casa altuia;
PILDE5.11 Ca să nu suspini la sfârşit, când trupul tău şi carnea ta vor fi fără de vlagă,
PILDE5.12 Şi să zici: “Pentru ce am urât povaţa şi de ce inima mea a urgisit certarea?
PILDE5.13 De ce nu am ascultat de îndemnul dascălilor mei şi spre cei ce mă învăţau n-am plecat urechea mea?
PILDE5.14 Puţin a trebuit să nu mă nenorocesc, în plină adunare şi în mijlocul obştei”.
PILDE5.15 Bea apă din puţul tău şi din pârâiaşele care curg din izvorul tău.
PILDE5.16 Să nu se risipească izvoarele tale pe uliţă, nici pâraiele tale prin pieţe.
PILDE5.17 Să fie numai pentru tine singur, iar nu pentru străinii care sunt cu tine!
PILDE5.18 Binecuvântat să fie izvorul tău şi să te mângâi cu femeia ta din tinereţe.
PILDE5.19 Cerboaică preaiubită şi gazelă plină de farmec să-ţi fie ea; dragostea de ea să te îmbete totdeauna şi iubirea ei să te desfăteze.
PILDE5.20 Pentru ce, fiul meu, să te momească femeie străină şi tu să îmbrăţişezi sânul unei necunoscute?
PILDE5.21 Caci cărările omului sunt înaintea Domnului şi El ia seama la toate căile lui.
PILDE5.22 Cel fără de lege este prins în laţurile fărădelegilor lui şi de funiile păcatelor lui este înfăşurat.
PILDE5.23 El va muri în păcatele lui şi de mulţimea nebuniei lui va pieri.

CAPITOLUL 6
Îndemn la muncă cinstită şi la viaţă curată.

PILDE6.1 Fiul meu, dacă te-ai pus chezaş pentru prietenul tău, dacă ai dat mâna pentru altul,
PILDE6.2 Atunci te-ai prins prin făgăduieli ieşite din gura ta şi te-ai legat prin cuvintele gurii tale.
PILDE6.3 Fă dar, fiul meu, aceasta:o, izbăveşte-te. Şi fiindcă ai căzut în mâinile aproapelui tău, du-te şi cazi la picioarele aproapelui tău şi-l roagă ;
PILDE6.4 Nu da somn ochilor tăi, nici dormitare genelor tale.
PILDE6.5 Şi te izbăveşte ca o căprioară din mâna vânătorului şi ca o pasăre din mâna păsărarului.
PILDE6.6 Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte!
PILDE6.7 Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor,
PILDE6.8 Îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge în seceriş mâncare. Sau mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre sănătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa.
PILDE6.9 Până când, leneşule, vei mai sta culcat? Când te vei scula din somnul tău?
PILDE6.10 “Puţin somn, încă puţină aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile încrucişate !”
PILDE6.11 Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca pe un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni secerişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine.
PILDE6.12 Omul de nimic, omul necinstit şi viclean umblă cu minciuna pe buze.
PILDE6.13 Face cu ochiul, dă din picioare, face semne cu degetele.
PILDE6.14 În inima lui e vicleşug, pururea se gândeşte la rău şi seamănă gâlceavă.
PILDE6.15 Pentru aceasta fără de veste va veni peste el prăpădul, nimicit va fi dintr-o dată şi fără leac.
PILDE6.16 Şase sunt lucrurile pe care le urăşte Domnul, ba chiar şapte de care se scârbeşte cugetul Său :
PILDE6.17 Ochii mândrii,limba mincinoasă,mâinile care varsă sânge nevinovat,
PILDE6.18 Inima care plănuieşte gânduri viclene, picioarele grabnice să alerge spre rău,
PILDE6.19 Martorul mincinos care spune minciuni şi cel care seamănă vrajbă între fraţi.
PILDE6.20 Păzeşte, fiule, povaţa tatălui tău şi nu lepăda îndemnul maicii tale.
PILDE6.21 Leagă-le la inima ta, pururea atârnăle de gâtul tău.
PILDE6.22 Ele te vor conduce când vei vrea să mergi; în vremea somnului te vor păzi, iar când te vei deştepta vor grăi cu tine.
PILDE6.23 Că povaţa este un sfeşnic bun şi legea o lumină, iar îndemnurile care dau învăţătură sunt calea vieţii.
PILDE6.24 Ele te vor păzi de femeia vicleană, de limba cea ademenitoare a celei străine.
PILDE6.25 Nu dori frumuseţea ei întru inima ta şi să nu te vâneze cu genele ei.
PILDE6.26 Că femeia desfrânata umblă după o bucată de pâine, pe când femeia-soţie doreşte un suflet de mare preţ.
PILDE6.27 Oare poate pune cineva foc în sânul lui, fără ca veşmintele lui să nu ardă?
PILDE6.28 Sau va merge cineva pe cărbuni fără să i se frigă tălpile?
PILDE6.29 Aşa este cu cel ce se duce la femeia aproapelui său: nimeni din cei ce se ating de ea nu va rămâne nepedepsit.
PILDE6.30 Nimeni nu dispreţuieşte un hoţ pentru că a furat ca să-şi astâmpere foamea;
PILDE6.31 Dar când a fost prins, el dă înapoi înşeptit, întoarce tot ce are în casa lui.
PILDE6.32 Cel ce se desfrânează însă cu o femeie este lipsit de minte, se pierde pe el însuşi făcând astfel;
PILDE6.33 El nu dobândeşte decât bătaie, iar ocara lui niciodată nu se şterge.
PILDE6.34 Pizma trezeşte mânia omului defăimat şi el este fără milă în ziua răzbunării;
PILDE6.35 El nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi chiar când îi vei spori darurile, tot nu se îmblânzeşte.

CAPITOLUL 7
Ferirea de desfrânare.

PILDE7.1 Fiul meu, păzeşte spusele mele şi îndrumările mele ascunde-le la tine.
PILDE7.2 Păstrează sfaturile mele ca să rămâi în viaţă şi orânduielile mele ca lumina ochilor tăi.
PILDE7.3 Leagă-le pe degetele tale, scriele pe tabla inimii tale!
PILDE7.4 Spune înţelepciunii: “Tu eşti sora mea !”, şi numeşte priceperea prietena ta,
PILDE7.5 Ca ea să te păzească de femeia străină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare.
PILDE7.6 Odată stam la fereastra casei mele şi priveam printre gratii,
PILDE7.7 Şi am zărit printre cei lipsiţi de minte, am văzut un tânăr fără pricepere.
PILDE7.8 El trecea pe uliţă pe lângă colţul casei ei şi se îndrepta către locuinţa ei.
PILDE7.9 Era în amurgul serii unei zile, când se lăsa umbra şi întunericul nopţii.
PILDE7.10 Şi iată o femeie îl întâmpină, având înfăţişare de desfrânată şi cu prefăcătorie în inimă;
PILDE7.11 Aprigă şi de neţinut în frâu, picioarele ei nu se mai odihneau în casă;
PILDE7.12 Când în casă, când afară, stând la pândă lângă orice colţ.
PILDE7.13 Ea îl apucă şi-l sărută şi cu o căutătură obraznică îi zise:
PILDE7.14 “Trebuia să aduc jertfe de pace; astăzi am împlinit făgăduinţele mele;
PILDE7.15 Pentru aceasta am ieşit în întâmpinarea ta, ca să te caut şi iată că te-am găsit.
PILDE7.16 Cu scoarţe am gătit patul meu,cu aşternuturi de in din Egipt,
PILDE7.17 Cu miresme am gătit patul meu, cu mir, aloe şi chinamon.
PILDE7.18 Vino, să ne îmbătăm de iubire până dimineaţă, să ne cufundăm în desfătări de dragoste,
PILDE7.19 Că bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe,
PILDE7.20 Luat-a cu dânsul o pungă cu bani şi se va întoarce acasă la lună plină!”
PILDE7.21 Ea il ademeni prin mulţimea cuvintelor ei şi-l smulse prin graiurile ademenitoare ale buzelor sale;
PILDE7.22 El începu să meargă dintr-o dată după ea, ca un bou la junghiere şi ca un cerb care se zoreşte spre capcană,
PILDE7.23 Până când o săgeată îi zdrobeşte ficatul; după cum o pasăre grăbeşte spre lanţ şi nu-şi dă seama că acolo îşi sfârşeşte viaţa.
PILDE7.24 Şi acum, fiule, ascultă-mă şi ia aminte la cuvintele gurii mele!
PILDE7.25 Inima ta să nu se plece spre căile ei şi nu te rătăci pe potecile ei,
PILDE7.26 Căci ea a rănit pe mulţi şi pe foarte mulţi i-a omorât.
PILDE7.27 Casa ei sunt căile iadului, care duc la cămările morţii.

CAPITOLUL 8
Despre adevărata înţelepciune.

PILDE8.1 Oare înţelepciuneanu strigă ea şi priceperea nu-şi ridică glasul său?
PILDE8.2 Pe vârfurile cele mai înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor stă,
PILDE8.3 Pe lângă porţi, în împrejurimile cetăţii, la intrarea porţilor, strigă tare:
PILDE8.4 “Către voi, oamenilor, se îndreaptă strigătul meu şi glasul meu către voi, fii ai oamenilor.
PILDE8.5 Voi, cei simpli, învăţaţi cuminţenia şi voi, cei nebuni, înţelepţiţi-vă!
PILDE8.6 Ascultaţi, căci voi spune lucruri măreţe şi buzele mele se deschid pentru a înălţa ceea ce este drept;
PILDE8.7 Căci gura mea grăieşte adevărul şi buzele mele se dezgustă de fărădelege.
PILDE8.8 Toate graiurile gurii mele sunt întru dreptate, în ele nu este nimic sucit şi fără rost;
PILDE8.9 Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au aflat ştiinţa.
PILDE8.10 Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat,
PILDE8.11 Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei.
PILDE8.12 Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
PILDE8.13 Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
PILDE8.14 Al meu este sfatul şi buna-chibzuială, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
PILDE8.15 Prin mine împărăţesc împăraţii şi principii rânduiesc dreptatea.
PILDE8.16 Prin mine cârmuiesc dregătorii şi mai-marii sunt judecătorii pământului.
PILDE8.17 Eu iubesc pe cei ce mă iubesc şi cei ce mă caută mă găsesc.
PILDE8.18 Cu mine este bogăţia şi mărirea, averea vrednică de cinste şi dreptatea.
PILDE8.19 Rodul meu este mai bun decât aurul şi decât aurul cel mai curat, şi ceea ce vine de la mine este mai de preţ decât argintul lămurit.
PILDE8.20 Merg pe calea dreptăţii, în mijlocul căilor judecăţii drepte,
PILDE8.21 Ca să dau celor ce mă iubesc bogăţii şi să le umplu cămările lor.
PILDE8.22 Domnul m-a zidit la începutul lucrărilor Lui; înainte de lucrările Lui cele mai de demult.
PILDE8.23 Eu am fost din veac întemeiată de la început, înainte de a se fi făcut pământul.
PILDE8.24 Nu era adâncul atunci când am fost eu născută, nici chiar izvoare încărcate cu apă.
PILDE8.25 Înainte de a fi fost întemeiaţi munţii şi înaintea văilor eu am luat fiinţă.
PILDE8.26 Când încă nu era făcut pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de praf din lume,
PILDE8.27 Când El a întemeiat cerurile eu eram acolo; când El a tras bolta cerului peste faţa adâncului,
PILDE8.28 Când a întărit norii sus şi izvoarele adâncului curgeau din belşug,
PILDE8.29 Când El a pus hotar mării, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri şi când El a aşezat temeliile pământului,
PILDE8.30 Atunci eu eram ca un copil mic alături de El, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa Lui;
PILDE8.31 Dezmierdându-mă pe rotundul pământului Lui şi găsindu-mi plăcerea printre fiii oamenilor.
PILDE8.32 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă! Fericiţi sunt cei ce păzesc căile mele!
PILDE8.33 Ascultaţi învăţătura ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi.
PILDE8.34 Fericit este omul care ascultă de mine şi veghează în fiecare zi la porţile mele şi cel ce străjuieşte lângă pragul casei mele!
PILDE8.35 Cel ce mă află, a aflat viaţa şi dobândeşte har de la Domnul;
PILDE8.36 Iar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi păgubeşte viaţa lui. Toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea”.

CAPITOLUL 9
Chemarea prietenească a înţelepciunii.

PILDE9.1 Înţelepciunea şi-a zidit casă rezemată pe şapte stâlpi,
PILDE9.2 A înjunghiat vite pentru ospăţ, a pregătit vinul cu mirodenii şi a întins masa sa.
PILDE9.3 Ea a trimis slujnicele sale să strige pe vârfurile dealurilor cetăţii:
PILDE9.4 “Cine este neînţelept să intre la mine!” Şi celor lipsiţi de buna-chibzuială le zice:
PILDE9.5 “Veniţi şi mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care eu l-am amestecat cu multe mirodenii.
PILDE9.6 Părăsiţi neînţelepciunea ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii!”
PILDE9.7 Cel ce ceartă pe batjocoritor îşi atrage dispreţul, şi cel ce dojeneşte pe cel fără de lege îşi atrage ocara.
PILDE9.8 Nu certa pe batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi.
PILDE9.9 Dă sfat celui înţelept, şi el se va face mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui.
PILDE9.10 Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.
PILDE9.11 Căci prin Domnul se vor înmulţi zilele tale şi se vor adăuga ţie ani de viaţă.
PILDE9.12 Dacă tu eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, şi dacă eşti batjocoritor, singur vei purta ponosul.
PILDE9.13 Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
PILDE9.14 Ea stă la uşa casei sale, pe un scaun înalt şi strigă,
PILDE9.15 Ca să poftească pe cei ce trec pe drum şi pe cei ce merg pe calea lor fără să se abată :
PILDE9.16 “Cine este neînţelept să intre la mine!” Şi celui lipsit de buna-chibzuială îi zice :
PILDE9.17 “Apa furată e mai plăcută şi pâinea mâncată pe furiş are gust mai bun”.
PILDE9.18 Şi omul nu ştie că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi pofteşte nebunia se află demult în adâncurile şeolului (locuinţa morţilor).

CAPITOLUL 10
Dreptatea.

PILDE10.1 Pildele lui Solomon. Fiul înţelept înveseleşte pe tatăl său, iar cel nebun este supărarea maicii lui.
PILDE10.2 Nu sunt de nici un folos comorile dobândite prin fărădelege; numai dreptatea scapă de la moarte.
PILDE10.3 Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept; însă el respinge lăcomia celui fără de lege.
PILDE10.4 Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii.
PILDE10.5 Cel ce adună în timpul verii este un om prevăzător, iar cel care doarme în vrema secerişului este de ocară.
PILDE10.6 Binecuvântarea Domnul vine pe capul celui drept, iar ocara acoperă faţa celor fără de lege.
PILDE10.7 Pomenirea celui drept este spre binecuvântare, iar numele celor nelegiuiţi va fi blestemat.
PILDE10.8 Cel cu inima înţeleaptă primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui.
PILDE10.9 Cel ce umblă întru neprihănire umblă pe cale sigură, iar cel ce umblă pe căi lăturalnice va fi dat de gol.
PILDE10.10 Cel ce clipeşte din ochi va fi pricină de supărare; iar cel care ceartă cu inimă bună aşază pacea.
PILDE10.11 Izvor de viaţă este gura celui drept, dar gura celor fără de lege, izvor de nedreptate.
PILDE10.12 Ura aduce ceartă, iar dragostea acopere toate cusururile.
PILDE10.13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea; toiagul este pentru spatele celui lipsit de chibzuinţă.
PILDE10.14 Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată.
PILDE10.15 Avuţia este pentru cel bogat o cetate întărită; nenorocirea celor sărmani e sărăcia lor.
PILDE10.16 Agonisita celui drept este spre viaţă; roadele celui fără de lege spre păcat;
PILDE10.17 Cel ce păzeşte învăţătura apucă pe calea vieţii, iar cel ce leapădă certarea rătăceşte.
PILDE10.18 Cel care ascunde ura are buzele mincinoase; cel ce răspândeşte defăimarea este un nebun.
PILDE10.19 Mulţimea cuvintelor nu scuteşte de păcătuire, iar cel ce-şi ţine buzele lui este un om înţelept.
PILDE10.20 Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fără de lege este lucru de puţin preţ.
PILDE10.21 Buzele celui drept călăuzesc pe mulţi oameni, iar cei nebuni mor din pricină că nu sunt pricepuţi.
PILDE10.22 Numai binecuvântarea Domnul îmbogăţeşte, iar truda zadarnică nu aduce spor.
PILDE10.23 Ca o pricină de bucurie este pentru nebun săvârşirea unei fapte ruşinoase; la fel este cu înţelepciunea pentru omul priceput.
PILDE10.24 De ceea ce se teme cel nelegiuit nu scapă, iar cererea celor drepţi (Dumnezeu) o împlineşte.
PILDE10.25 Precum trece furtuna, aşa piere şi cel fără de lege, iar dreptul este ca o temelie neclintită.
PILDE10.26 Precum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este omul leneş pentru cei ce-l pun la treabă.
PILDE10.27 Frica de Dumnezeu lungeşte zilele (omului ), iar anii celor fără de lege sunt puţini.
PILDE10.28 Nădejdea celor drepţi este numai bucurie, iar nădejdea celor păcătoşi sfârşeşte în rău.
PILDE10.29 Calea Domnului este o întăritură pentru cel desăvârşit şi o prăbuşire pentru cei ce săvârşesc fărădelegi.
PILDE10.30 Niciodată cel drept nu se va clătina, iar cei nelegiuiţi nu vor locui pământul.
PILDE10.31 Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare.
PILDE10.32 Buzele celui drept cunosc bunăvoirea, iar gura păcătoşilor strâmbătatea.

CAPITOLUL 11
Folosul şi piedicile în calea dreptăţii.

PILDE11.1 Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui.
PILDE11.2 Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
PILDE11.3 Neprihănirea poartă pe cei drepţi, iar strâmbătatea prăpădeşte pe cei vicleni.
PILDE11.4 La nimic nu foloseşte bogăţia în ziua mâniei; numai dreptatea izbăveşte de moarte.
PILDE11.5 Dreptatea netezeşte calea celui fără prihană, iar cel fără de lege va cădea prin fărădelegea lui.
PILDE11.6 Dreptatea izbăveşte pe cei drepţi, iar cei vicleni vor fi prinşi prin pofta lor.
PILDE11.7 La moartea omului drept rămâne nădejdea, iar la moartea celui păcătos piere nădejdea.
PILDE11.8 Dreptul scapă din strâmtoare, şi cel fără de lege îi ia locul.
PILDE11.9 Făptuitorul de rele prăbuşeşte cu gura pe aproapele lui, iar prin ştiinţa celor drepţi va fi mântuit.
PILDE11.10 De propăşirea celor drepţi cetatea se bucură, iar când pier cei fără de lege ea tresaltă de veselie.
PILDE11.11 Prin binecuvântarea oamenilor drepţi cetatea merge înainte, iar prin gura celor nelegiuiţi ajunge ruină.
PILDE11.12 Cel nepriceput urgiseşte pe aproapele lui, iar omul cu bună-chibzuială tace.
PILDE11.13 Grăitorul de rele dă pe faţă lucruri de taină, iar omul cu duhul cumpănit le ţine ascunse.
PILDE11.14 Unde lipseşte cârmuirea, poporul cade; izbăvirea stă în mulţimea sfetnicilor.
PILDE11.15 Celui ce se pune chezaş pentru un străin îi merge rău; cel ce nu se pune chezaş stă la adăpost.
PILDE11.16 Femeia cu purtare bună agoniseşte cinstire, iar cea care urăşte cinstea e o ruşine. Nu leneşii ci silitorii agonisesc avere.
PILDE11.17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său.
PILDE11.18 Cel nelegiuit capătă un câştig înşelător, iar cel ce seamănă dreptatea, o răsplată adevărată.
PILDE11.19 Cel ce umblă după dreptate ajunge la viaţă, iar cel ce fuge după rău, la moarte.
PILDE11.20 Pe cei cu inima vicleană îi urgiseşte Domnul; plăcerea Lui este spre cei fără prihană.
PILDE11.21 Încetul cu încetul păcătosul nu va rămâne nepedepsit, iar neamul celor drepţi va fi mântuit.
PILDE11.22 Inel de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără minte.
PILDE11.23 Dorinţa celor drepţi este bine; nădejdea celor fără de lege este mânia lui Dumnezeu.
PILDE11.24 Unul dă mereu şi se îmbogăţeşte, altul se zgârceşte afară din cale şi sărăceşte.
PILDE11.25 Cel ce binecuvântează va fi îndestulat, iar cel ce blestemă va fi blestemat.
PILDE11.26 Cel ce ţine grâul este blestemat de popor, iar binecuvântarea (se revarsă) peste capul celui ce îl vinde.
PILDE11.27 Cel ce caută binele dobândeşte bunăvoinţa Domnul, iar cel ce umblă după rău va da peste el.
PILDE11.28 Cel ce-şi pune nădejdea în bogăţia lui se veştejeşte, iar cei drepţi ca frunzişul odrăslesc.
PILDE11.29 Cine îşi tulbură casa lui culege vânt, iar cel nebun va fi sluga celui înţelept.
PILDE11.30 Rodul dreptăţii este un pom al vieţii, iar silnicia nimiceşte viaţa.
PILDE11.31 Dacă cel drept este răsplătit pe pământ, cu cât mai mult cel nelegiuit şi păcătos!

CAPITOLUL 12
Sfaturi folositoare pentru viaţă.

PILDE12.1 Cel ce iubeşte învăţătura iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte certarea este nebun.
PILDE12.2 Cel bun dobândeşte har de la Domnul, iar pe omul viclean îl osândeşte Domnul.
PILDE12.3 Omul nu se întăreşte întru fărădelegea lui; rădăcina celor drepţi nu se va clătina niciodată.
PILDE12.4 Femeia virtuoasă este o cunună pentru bărbatul ei, iar femeia fără cinste este un cariu în oasele lui.
PILDE12.5 Socotelile celor drepţi sunt dreptatea, iar punerile la cale ale celor nelegiuiţi înşelăciunea.
PILDE12.6 Graiul celor nelegiuiţi sunt curse de moarte, iar gura celor drepţi îi scapă pe ei din primejdie.
PILDE12.7 Cei fără de lege numai cât se întorc şi nu mai sunt, dar casa drepţilor dăinuieşte de-a pururi.
PILDE12.8 Omul este preţuit după priceperea lui, iar cel nepriceput este urgisit.
PILDE12.9 Mai mult preţuieşte un om smerit dar harnic, decât unul mândru dar lipsit de pâine.
PILDE12.10 Cel drept are milă de vite, iar inima celui rău este fără de îndurare.
PILDE12.11 Cel ce munceşte ogorul său se satură de pâine, iar cel ce umblă după deşertăciuni este om lipsit de minte.
PILDE12.12 Nelegiuitul pofteşte prada celor răi, dar rădăcina celor drepţi dă rodul său.
PILDE12.13 Prin păcatul buzelor se prinde în laţ păcătosul, iar dreptul (prin dreptatea lui) scapă din strâmtoare.
PILDE12.14 Din rodul gurii sale se satură de cele bune omul, şi fiecăruia i se răsplăteşte după faptele lui.
PILDE12.15 Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înţelept ascultă de sfat.
PILDE12.16 Nebunul dă pe faţă îndată mânia lui, iar omul prevăzător îşi ascunde ocara.
PILDE12.17 Cel ce spune adevărul vesteşte dreptatea, iar martorul mincinos umblă cu înşelăciunea.
PILDE12.18 Cei nechibzuiţi la vorbă sunt ca împunsăturile de sabie, pe când limba celor înţelepţi aduce tămăduire.
PILDE12.19 Buzele care spun adevărul vor dăinui totdeauna, iar limba grăitoare de minciună numai pentru o clipă.
PILDE12.20 Înşelăciunea este în gura celor ce gândesc rău, iar bucuria pentru cei ce dau sfaturi de pace.
PILDE12.21 Nici o nenorocire nu se întâmplă celui drept, pe când cei nelegiuiţi sunt covârşiţi de rele.
PILDE12.22 Buzele cele grăitoare de minciună sunt urâciune înaintea Domnului, iar cei ce făptuiesc după adevăr sunt plăcerea Lui.
PILDE12.23 Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia.
PILDE12.24 Mâna celor silitori va stăpâni, iar cea lăsătoare va fi birnică.
PILDE12.25 Supărarea se abate asupra omului, dar numai un cuvânt bun îl bucură.
PILDE12.26 Dreptul cercetează cu de-amănuntul pe prietenul său; calea celor nelegiuiţi duce la rătăcire.
PILDE12.27 Leneşul nu-şi frige nici vânatul lui; cea mai scumpă comoară pentru om este munca.
PILDE12.28 Pe cărarea dreptăţii este viaţa şi pe calea pe care ea o însemnează, nemurirea, iar calea nebuniei duce la moarte.

CAPITOLUL 13
Dintre sfaturi.

PILDE13.1 Fiul înţelept ascultă de învăţătura tatălui său, iar cel batjocoritor nici de mustrare.
PILDE13.2 Din rodul gurii sale omul mănâncă binele; pofta celor vicleni este silnicia.
PILDE13.3 Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.
PILDE13.4 Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat.
PILDE13.5 Dreptul urăşte cuvintele mincinoase; ticălosul aduce numai ruşine şi ocară.
PILDE13.6 Dreptatea păzeşte calea omului fără prihană, iar fărădelegea e pricina ruinii celui păcătos.
PILDE13.7 Unii se dau drept bogaţi şi n-au nimic, alţii trec drept săraci, cu toate că au multe averi.
PILDE13.8 Bogăţia cuiva slujeşte la răscumpărarea lui; cel sărac nu se teme nici chiar de ameninţare.
PILDE13.9 Lumina celor drepţi luminează, pe când sfeşnicul celor fără de lege se stinge.
PILDE13.10 Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi.
PILDE13.11 Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, numai cel ce-o adună pe încetul o înmulţeşte.
PILDE13.12 Aşteptarea prea lungă îmbolnăveşte inima, iar dorinţa împlinită este pom al vieţii.
PILDE13.13 Cel ce nu ia în seamă cuvântul (lui Dumnezeu) este dat pierzării, iar cel ce se teme de porunca Lui este răsplătit.
PILDE13.14 Învăţătura celui înţelept este izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.
PILDE13.15 Buna înţelegere rodeşte har; calea celor vicleni este spre pieirea lor.
PILDE13.16 Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia.
PILDE13.17 Un sol ticălos cade în nenorocire, iar unul credincios aduce alinare.
PILDE13.18 De sărăcie şi de ruşine are parte cel ce nesocoteşte certarea, iar cel ce primeşte mustrarea va fi cinstit.
PILDE13.19 Dorinţa împlinită mulţumeşte sufletul, iar depărtarea de rău este urâciune pentru cei nebuni.
PILDE13.20 Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni se face rău.
PILDE13.21 Nenorocirea urmăreşte pe cei păcătoşi, iar fericirea răsplăteşte pe cei drepţi.
PILDE13.22 Omul bun lasă moştenirea sa nepoţilor săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepţi.
PILDE13.23 Arătura în ţelină, făcută de cei săraci, dă hrană din belşug, însă averea se pierde din pricina nedreptăţii.
PILDE13.24 Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme.
PILDE13.25 Dreptul mănâncă şi îşi îndestulează sufletul său, iar pântecele celor fără de lege duce lipsă.

CAPITOLUL 14
Lauda iscusinţei în viaţă.

PILDE14.1 Femeile înţelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor.
PILDE14.2 Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.
PILDE14.3 În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc.
PILDE14.4 Unde nu sunt boi, staulul este gol, însă puterea boilor aduce mult folos.
PILDE14.5 Martorul care grăieşte adevărul nu minte, iar martorul mincinos spune numai minciuni.
PILDE14.6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi nu o găseşte, iar pentru cel priceput ştiinţa este uşoară.
PILDE14.7 Fugi dinaintea omului fără de minte, căci tu şti că nu este nici o ştiinţa pe buzele lui.
PILDE14.8 Înţelepciunea omului chibzuit este a-şi înţelege calea lui;iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune.
PILDE14.9 Nebunul îşi bate jos de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere.
PILDE14.10 Inima cunoaşte amărăciunile sale, iar un străin nu poate împărţi bucuriile ei.
PILDE14.11 Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepţi va înflori.
PILDE14.12 Unele căi par drepte în ochii omului, dar sfârşitul lor sunt căile morţii.
PILDE14.13 Chiar când râdem inima se întristează; bucuria se sfârşeşte prin plângere.
PILDE14.14 Nelegiuitul se va sătura de căile sale şi omul bun de roadele sale.
PILDE14.15 Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi.
PILDE14.16 Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost.
PILDE14.17 Cel iute la mânie săvârşeşte nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte.
PILDE14.18 Cei nepricepuţi au parte de nebunie, pe când cei înţelepţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
PILDE14.19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi.
PILDE14.20 Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr.
PILDE14.21 Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârşeşte un păcat; iar cel ce îndură de sărmani e fericit.
PILDE14.22 Cu adevărat rătăcesc cei ce plănuiesc fărădelegea, iar cei ce cugetă la lucruri bune au parte de milostivire şi de adevăr.
PILDE14.23 Orice osteneală duce la îndestulare, iar cuvintele fără rost la lipsă.
PILDE14.24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi; iar coroana celor nebuni este nebunia.
PILDE14.25 Martorul drept scapă suflete, iar cel viclean spune numai minciuni.
PILDE14.26 Întru frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare; fiii lui afla-vor ( acolo ) un liman.
PILDE14.27 Frica de Dumnezeu este un izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.
PILDE14.28 Strălucirea unui rege se sprijină pe mulţimea poporului, iar lipsa de supuşi este pieirea prinţului.
PILDE14.29 Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.
PILDE14.30 O inima fără patimă este viaţa trupului, pe când pornirea pătimaşă este ca un cariu în oase.
PILDE14.31 Cel care apasă pe cel sărman defaimă pe Ziditorul lui, dar cel ce are milă de sărac Îl cinsteşte.
PILDE14.32 Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare în neprihănirea lui.
PILDE14.33 Înţelepciunea sălăşuieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată.
PILDE14.34 Dreptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor.
PILDE14.35 Bunăvoinţa regelui este pentru sluga înţeleaptă, iar mânia lui pentru cel ce îi face ruşine.

CAPITOLUL 15
Roadele iscusinţei. Mijloace împotriva păcatelor.

PILDE15.1 Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia.
PILDE15.2 Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie.
PILDE15.3 Ochii Domnul sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni şi asupra celor răi.
PILDE15.4 Limba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană zdrobeşte inima.
PILDE15.5 Nebunul nu ia în seamă învăţătura tatălui său, iar cine trage folos din certare se face mai înţelept.
PILDE15.6 În casa celui drept sunt comori fără de număr; în câştigul celui fără de lege este tulburare.
PILDE15.7 Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.
PILDE15.8 Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnul, iar rugăciunea celor drepţi este plăcerea Lui.
PILDE15.9 Calea celui nelegiuit este urâciune înaintea Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după dreptate.
PILDE15.10 O certare aspră capătă cel ce părăseşte cărarea; cel ce urgiseşte mustrarea va muri.
PILDE15.11 Iadul şi adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimile fiilor oamenilor.
PILDE15.12 Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se îndreaptă spre cei înţelepţi.
PILDE15.13 O inima veselă înseninează faţa, iar când inima e tristă şi duhul e fără de curaj.
PILDE15.14 Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.
PILDE15.15 Toate zilele celui sărac sunt rele, dar inima mulţumită este un ospăţ necurmat.
PILDE15.16 Mai bine puţin întru frica lui Dumnezeu, decât visterie mare şi tulburare ( multă ).
PILDE15.17 Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.
PILDE15.18 Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea.
PILDE15.19 Calea celui leneş e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă.
PILDE15.20 Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul nebun nu bagă în seamă pe maica lui.
PILDE15.21 Nebunia este o bucurie pentru omul fără minte, iar cel înţelept merge pe calea dreaptă.
PILDE15.22 Punerile la cale nu se înfăptuiesc unde lipseşte chibzuirea, dar ele îşi iau fiinţă cu mulţi sfătuitori
PILDE15.23 Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura lui şi cât e de bună vorba spusă la locul ei!
PILDE15.24 Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.
PILDE15.25 Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi întăreşte hotarul văduviei.
PILDE15.26 Gândurile cele rele sunt urâciune înaintea Domnul, iar cuvintele frumoase sunt curate.( în ochii Lui).
PILDE15.27 Cel ce umblî după câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi.
PILDE15.28 Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.
PILDE15.29 Domnul se ţine departe de cei nelegiuiţi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.
PILDE15.30 O privire binevoitoare înveseleşte inima şi o veste bună întăreşte oasele.
PILDE15.31 Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi.
PILDE15.32 Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşta înţelepciune.
PILDE15.33 Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi.

CAPITOLUL 16
Îndemnuri pentru smerenie, dreptate şi înfrânare.

PILDE16.1 În putere stă omului să plăsmuiască planuri în inimă, dar răspunsul limbii vine de la Domnul.
PILDE16.2 Toate căile Domnului sunt curate în ochii lui, dar numai Domnul este Cel ce carcetează duhul.
PILDE16.3 Înfăţişează Domnului lucrările tale şi gândurile tale vor izbuti.
PILDE16.4 Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
PILDE16.5 Toată inima semeaţă este urâciune înaintea Domnul; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.
PILDE16.6 Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele.
PILDE16.7 Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar şi pe vrăşmaşii lui îi sileşte la pace.
PILDE16.8 Mai degrabă puţin şi cu dreptate, decât agoniseală multă cu strâmbătate.
PILDE16.9 Inima omului gândeşte la calea lui, dar numai Domnul poartă paşii lui.
PILDE16.10 Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului; la darea hotărârii să nu se înşele gura lui !
PILDE16.11 Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
PILDE16.12 Urâciune sunt regii care făptuiesc fărădelegea, fiindcă numai întru dreptate se întăreşte tronul.
PILDE16.13 Buzele grăitoare de dreptate sunt plăcute regilor şi iubesc pe cel ce spune drept.
PILDE16.14 Întărâtarea regelui este ca vestitorii morţii, dar omul înţelept o domoleşte.
PILDE16.15 Seninătatea feţei regelui dă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie de părimăvară.
PILDE16.16 Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de preţ decât argintul.
PILDE16.17 Calea celor drepţi este ferirea de rău; numai acela care ia aminte la mersul lui îşi păzeşte sufletul său.
PILDE16.18 Înaintea prăbuşirii merge trufia şi semeţia înaintea căderii.
PILDE16.19 Mai bine să fii smerit cu cei smerit decât să împarţi prada cu cei mândri.
PILDE16.20 Cel care ia aminte la cuvînt află fericirea, iar cel ce se încrede în Domnul este fericit.
PILDE16.21 Cel ce este înţelept se cheamă priceput; dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui înmulţeşte ştiinţa.
PILDE16.22 Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; pedeapsa celui nebun e nebunia.
PILDE16.23 Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa.
PILDE16.24 Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceaţă pentru suflet şi tămăduire pentru oase.
PILDE16.25 Multe căi i se par bune omului, dar la capătul lor încep căile morţii.
PILDE16.26 Foamea îndeamnă pe lucrător la muncă, fiindcă gura lui îl sileşte.
PILDE16.27 Omul viclean pregăteşte nenorocirea şi pe buzele lui este ca un foc arzător.
PILDE16.28 Omul cu gând rău aţâţă cearta şi defăimătorul desparte pe prieteni.
PILDE16.29 Omul asupritor amăgeşte pe prietenul său şi îl îndreaptă pe un drum care nu este bun.
PILDE16.30 Cel care închide din ochi urzeşte viclenii; cine îşi muşcă buzele a şi săvârşit răul.
PILDE16.31 Bătrâneţea este o cunună strălucută; ea se află mergând pe calea cuvioşiei.
PILDE16.32 Cel încet la mânie e mai de preţ decât un viteaz, iar cel ce îşi stăpâneşte duhul este mai preţuit decât cuceritorul unei cetăţi.
PILDE16.33 Se aruncă sorţii în pulpana hainei, dar hotărârea toată vine de la Domnul.

CAPITOLUL 17
Cearta şi vrajba.

PILDE17.1 Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă pline cu carne de jertfe, dar cu vrajbă.
PILDE17.2 Un slujitor înţelept e mai presus decât un fiu aducător de ruşine; acele va împărţi moştenirea cu fraţii.
PILDE17.3 În topitoare se lămureşte argintul şi în cuptor aurul, dar cel ce încearcă inimile este Domnul.
PILDE17.4 Făcătorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, mincinosul pleacă urechea la limba cea rea.
PILDE17.5 Cel ce îşi bate joc de sărac defaimă pe Ziditorul lui; cel ce se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
PILDE17.6 Cununa bătrânilor sunt nepoţii, iar mărirea fiilor sunt părinţii lor.
PILDE17.7 Nebunului nu-isunt dragi cuvintele alese, cu atât mai mult unui om de seamă vorbele mincinoase.
PILDE17.8 Piatră nestemată este darul în ochii celui ce-l are;oriunde se întoarce(totul) îi merge în plin.
PILDE17.9 Cel ce acoperă un păcat caută prietenie, iar cine scoate la iveală un lucru (uitat) desparte pe prieteni.
PILDE17.10 Certarea înrâureşte mai adânc pe omul înţelept, decât o sută de lovituri pe cel nebun.
PILDE17.11 Omul rău aţâţă răzvrătirea; pentru acesta un sol aprig va fi trimis împotriva lui.
PILDE17.12 Mai degrabă să întâlneşti o ursoaică lipsită de puii ei, decât un nebun în nebunia lui.
PILDE17.13 Cel ce răsplăteşte cu rău pentru bine nu va vedea depărtându-se nenorocirea de casa lui.
PILDE17.14 Începutul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer) ;înainte de a se aprinde dă-te la o parte !
PILDE17.15 Cel care achită pe cel vinovat şi cel ce osândeşte pe cel drept, amândoi sunt urâciune înaintea Domnului.
PILDE17.16 Ce folos aduc banii în mâna celui nebun ? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere.
PILDE17.17 Prietenul iubeşte în orice vreme, iar în nenorocire el e ca un frate.
PILDE17.18 Omul fără pricepere se prinde prin dărnicia mâinii lui; el se pune chezaş pentru aproapele lui.
PILDE17.19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul; cel ce ridică glasul îşi iubeşte ruina.
PILDE17.20 Cel ce are o inima vicleană nu află fericirea şi cel ce are o limbă şireată dă peste necaz.
PILDE17.21 Cel ce dă naştere unui nebun va avea o mare supărare şi părintele nu are nici o bucurie pentru un fiu sărit din minte.
PILDE17.22 O inima veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele.
PILDE17.23 Nelegiuitul primeşte daruri scoase (pe ascuns) din sân, ca să abată cărările dreptăţii.
PILDE17.24 Omul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul pământului.
PILDE17.25 Feciorul nebun este necaz pentru tatăl lui şi amărăciune pentru maica lui.
PILDE17.26 Nu se cuvine să pui la plată pe omul drept, nici să osândeşti pe cei nevinovaţi din pricină că umblă drept.
PILDE17.27 Cel ce îşi stăpâneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce îşi ţine cumpătul este un om priceput.
PILDE17.28 Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept; când închide gura este asemenea unui om cuminte.

CAPITOLUL 18
Prietenia şi înfrânarea limbii.

PILDE18.1 Cel ce se ţine deoparte caută să-şi mulţumească pornirea pătimaşă, împotriva oricărui sfat înţelept se porneşte.
PILDE18.2 Celui nebun nu-i place înţelepciunea, ci darea pe faţă a gândurilor lui.
PILDE18.3 Când vine cel nelegiuit, vine şi defăimarea şi o dată cu ruşinea şi batjocora.
PILDE18.4 Vorbele (ieşite) din gura omului sunt ape fără fund; izvorul înţelepciunii este un şuvoi care dă peste maluri.
PILDE18.5 Nu este bine să cauţi la faţa celui fără de lege şi să nu faci dreptate celui drept la judecată.
PILDE18.6 Buzele celui nebun duc la ceartă şi gura lui dă naştere la ocări!
PILDE18.7 Gura celui nebun este prăbuşirea lui şi buzele lui sunt un laţ pentru sufletul lui.
PILDE18.8 Vorbele defăimătorului sunt ca nişte mâncări alese; ele coboară în cămările pântecelui.
PILDE18.9 Omul lăsător pentru lucrul lui este ca cel care dărâmă.
PILDE18.10 Turn puternic este numele Domnului; cel drept la El îşi află scăparea şi este la adăpost.
PILDE18.11 Averea celui bogat este o cetate tare pentru el, iar în închipuirea lui ca un zid înalt.
PILDE18.12 Înaintea prăbuşirii vine trufia inimii, iar înaintea măririi merge umilinţa.
PILDE18.13 Cel ce răspunde la vorbă înainte de a fi ascultat-o este nebun şi încurcat la minte.
PILDE18.14 Curajul omului îl întăreşte în vreme de suferinţă, iar pe un om lipsit de bărbăţie, cine-l va ridica ?
PILDE18.15 O inimă pricepută dobândeşte ştiinţă şi urechea celor înţelepţi umblă după iscusinţă.
PILDE18.16 Darul adus de un om îi lărgeşte (calea lui) şi-l poartă înaintea celor mari.
PILDE18.17 Pârâtul pare că are dreptate în pricina sa, iar când vine pârâşul, atunci se ia la cercetare.
PILDE18.18 Sorţul face să înceteze sfada şi hotărăşte între cei puternici.
PILDE18.19 Frate ajutat de frate este ca o cetate tare şi înaltă şi are putere ca o împărăţie întemeiată.
PILDE18.20 Din rodul gurii omului se satură pântecele lui; din ceea ce dă buzele lui se îndestulează.
PILDE18.21 În puterea limbii este viaţa şi moartea şi cei ce o iubesc mănâncă din rodul ei.
PILDE18.22 Cel ce găseşte o femeie bună află un lucru de mare preţ şi dobândeşte dar de la Dumnezeu.
PILDE18.23 Săracul vorbeşte rugător, iar cel bogat răspunde cu îndrăzneală.
PILDE18.24 Sunt prieteni aducători de nenorocire; dar este şi câte un prieten mai apropiat decât un frate.

CAPITOLUL 19
Săracii cinstiţi şi fiii binecrescuţi.

PILDE19.1 Mai de preţ este săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât un bogat cu buze viclene şi nebun.
PILDE19.2 Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş.
PILDE19.3 Nebunia omului dărâmă calea lui şi inima lui se mânie împotriva Domnului.
PILDE19.4 Bogăţia strânge prieteni fără de număr, iar săracul se desparte chiar de prietenul său.
PILDE19.5 Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate nu va scăpa.
PILDE19.6 Mulţi sunt cei ce linguşesc pe un om darnic şi toţi sunt prieteni ai celui care dă daruri.
PILDE19.7 Toţi fraţii celui sărac îl urăsc; cât de mult prietenii lui se depărtează de el ! El caută vorbe (mângâietoare), dar nu le află.
PILDE19.8 Cel ce dobândeşte înţelepciune iubeşte sufletul său şi cel ce ţine cu tărie la pricepere află fericirea.
PILDE19.9 Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate se va prăbuşi.
PILDE19.10 Nu-i stă bine celui fără de minte să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să conducă peste căpetenii.
PILDE19.11 Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor.
PILDE19.12 Furia unui rege este ca răgnetul unui leu, iar bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.
PILDE19.13 Un fiu neascultător este nenorocirea tatălui lui, iar certurile unei femei un jgheab care curge întruna.
PILDE19.14 O casă şi o avere sunt moştenire de la părinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu.
PILDE19.15 Lenea te face să cazi în toropeală; sufletului trândav îi va fi foame.
PILDE19.16 Cel ce ia seama la poruncă îşi păstrează sufletul său, iar cel ce dispreţuieşte cuvântul (Domnului) va muri.
PILDE19.17 Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună.
PILDE19.18 Pedepseşte pe feciorul tău, cât mai este nădejde (de îndreptare), dar nu ajunge până acolo ca să-l omori.
PILDE19.19 Omul aprig la mânie trebuie să fie pedepsit; dacă îl cruţi odată, trebuie să începi din nou.
PILDE19.20 Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept toată viaţă ta.
PILDE19.21 Multe puneri la cale frământă inima omului, dar numai sfatul Domnului se împlineşte.
PILDE19.22 Omul se face plăcut prin mărinimia lui; mai de preţ este un sărac bun decât un mincinos.
PILDE19.23 Frica de Dumnezeu duce la viaţă şi ne îndestulăm fără să fim loviţi de nenorocire.
PILDE19.24 Leneşul întinde mâna în blid şi nu are putere să o ducă la gură.
PILDE19.25 Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
PILDE19.26 Cel ce se poartă rău cu tatăl său şi alungă (din casă) pe mama sa, este fiu aducător de ocară şi de ruşine.
PILDE19.27 Încetează, fiul meu, să asculţi ademenirea şi să te laşi îndepărtat de învăţăturile înţelepte.
PILDE19.28 Martorul de nimic îşi bate joc de dreptate şi gura celor fără de lege înghite nelegiuirea.
PILDE19.29 Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni.

CAPITOLUL 20
Alte sfaturi pentru viaţă.

PILDE20.1 Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept.
PILDE20.2 Groaza pe care o insuflă regele este ca răgnetul leului; cel ce îl întărâtă pacătuieşte împotriva sa însuşi.
PILDE20.3 Este o mare însuşire pentru un om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
PILDE20.4 Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
PILDE20.5 O apă adâncă e sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
PILDE20.6 Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află ?
PILDE20.7 Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el !
PILDE20.8 Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
PILDE20.9 Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat ?
PILDE20.10 Două feluri de greutăţi de căntărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
PILDE20.11 Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără de prihană şi dreaptă.
PILDE20.12 Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
PILDE20.13 Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
PILDE20.14 “Rău, rău!”, zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
PILDE20.15 Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
PILDE20.16 Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
PILDE20.17 Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
PILDE20.18 Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte.
PILDE20.19 Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deshise.
PILDE20.20 Cel ce blestemă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
PILDE20.21 O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
PILDE20.22 Nu spune: “Vreau să răsplătesc cu rău!” Nădăjduieşte în Domnul şi El îţi va veni în ajutor.
PILDE20.23 Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
PILDE20.24 De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui ?
PILDE20.25 O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
PILDE20.26 Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
PILDE20.27 Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului.
PILDE20.28 Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
PILDE20.29 Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
PILDE20.30 Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului.

CAPITOLUL 21
Providenţa lui Dumnezeu.

PILDE21.1 Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
PILDE21.2 Toată calea Domnul este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântăreşte inimile.
PILDE21.3 Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă.
PILDE21.4 Ochii semeţi şi inima îngâmfată sunt sfeşnicul păcătoşilor. Acesta nu este decât păcat.
PILDE21.5 Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă.
PILDE21.6 Comorile dobândite cu limba mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.
PILDE21.7 Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.
PILDE21.8 Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
PILDE21.9 Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.
PILDE21.10 Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.
PILDE21.11 Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă.
PILDE21.12 Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
PILDE21.13 Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
PILDE21.14 Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
PILDE21.15 Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima este pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
PILDE21.16 Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
PILDE21.17 Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
PILDE21.18 Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără de prihană.
PILDE21.19 Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
PILDE21.20 Comori de preţ şi untdelemn(se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
PILDE21.21 Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
PILDE21.22 Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
PILDE21.23 Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
PILDE21.24 Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
PILDE21.25 Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
PILDE21.26 Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
PILDE21.27 Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
PILDE21.28 Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
PILDE21.29 Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
PILDE21.30 Nu este înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
PILDE21.31 Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.

CAPITOLUL 22
Diferite sfaturi.

PILDE22.1 Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.
PILDE22.2 Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine I-a făcut este Domnul.
PILDE22.3 Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
PILDE22.4 Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt : bogăţia,mărirea şi viaţa.
PILDE22.5 Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui se dă la o parte de la ele.
PILDE22.6 Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie să o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
PILDE22.7 Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
PILDE22.8 Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.
PILDE22.9 Omul blând va fi binecuvântat, căci din pâinea lui dă celui sărac.
PILDE22.10 Alungă pe cel batjocoritor şi cearta va lua sfârşit şi pricina şi defăimarea vor înceta.
PILDE22.11 Cel ce iubeşte curăţia inimii şi ale cărui buze sunt (pline) de vorbe alese are de prieten pe conducător.
PILDE22.12 Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
PILDE22.13 Cel leneş pune pricini şi zice: “Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor”.
PILDE22.14 O groapă fără fund este gura femeilor străine; cel ce este lovit de mânia Domnului cade în ea.
PILDE22.15 Dacă nebunia se pripăşeşte în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el.
PILDE22.16 Dacă împilezi pe un sărac, îţi înmulţeşti averea, dacă dai unui bogat sărăceşti.
PILDE22.17 Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.
PILDE22.18 Este plăcut dacă tu le păstrezi înlăuntrul tău. O, de-ar sta toate pe buzele tale!
PILDE22.19 Pentru a-ţi pune nădejdea în Domnul, vreau să-ţi dau învăţătură astăzi.
PILDE22.20 Oare nu ti-am aşezat în scris în nenumărate rânduri sfaturi şi învăţături,
PILDE22.21 Ca să-ţi fac cunoscut credincioşia cuvintelor adevărate şi să răspunzi prin cuvinte de bună credinţă, celor ce te întrabă?
PILDE22.22 Nu jefui pe sărac, pentru că el e sărac şi nu asupri pe cel nenorocit la poarta (cetăţii),
PILDE22.23 Căci Domnul va apăra pricina lor şi va ridica viaţa celor care îi vor fi jefuit.
PILDE22.24 Nu te întovărăşi cu omul mânios şi cu cel înfierbântat de furie să n-ai nici un amestec,
PILDE22.25 Ca să nu te deprinzi pe calea lui şi să-ţi întinzi o cursă pentru viaţa ta.
PILDE22.26 Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezaşi pentru datorii.
PILDE22.27 Dacă nu ai cu ce plăti, pentru ce te învoieşti ca să ţi se ia şi patul de sub tine?
PILDE22.28 Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi.
PILDE22.29 Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând.

CAPITOLUL 23
Bunăcuviinţa şi cumpătarea.

PILDE23.1 Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
PILDE23.2 Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
PILDE23.3 Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
PILDE23.4 Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
PILDE23.5 Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
PILDE23.6 Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
PILDE23.7 Caci el îţi mumără bucăţile din gură.”Mănâncă şi bea !”,îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
PILDE23.8 Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
PILDE23.9 Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
PILDE23.10 Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
PILDE23.11 Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
PILDE23.12 Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
PILDE23.13 Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
PILDE23.14 Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
PILDE23.15 Fiul meu, dacă inima ta este plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
PILDE23.16 Rărunchii mei vor tresării de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
PILDE23.17 Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
PILDE23.18 Căci dacă o veo păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
PILDE23.19 Ascultă, fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
PILDE23.20 Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
PILDE23.21 Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
PILDE23.22 Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
PILDE23.23 Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
PILDE23.24 Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
PILDE23.25 Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
PILDE23.26 Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
PILDE23.27 Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
PILDE23.28 Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
PILDE23.29 Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
PILDE23.30 Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
PILDE23.31 Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
PILDE23.32 Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
PILDE23.33 Dacă ochii tăi vor privi la femeia străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
PILDE23.34 Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
PILDE23.35 “M-au lovit…Nu m-a durut! M-au bătut…Nu ştiu nimic ! Când mă voi deştepta din somn, voi cere iarăşi vin”.

CAPITOLUL 24
Îndemn la izbăvirea celor în primejdie de moarte.Ferire de uşurătatea minţii.

PILDE24.1 Nu râvni la oamenii răi şi nu pofti să fi în tovărăşia lor,
PILDE24.2 Căci inima lor pune la cale lucruri silnice şi buzele lor grăiesc cele nelegiuite.
PILDE24.3 Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte
PILDE24.4 Şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută.
PILDE24.5 Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere.
PILDE24.6 Cu orice dibăcie te vei război, biruinţa se dobândeşte cu mulţi sfătuitori.
PILDE24.7 Peste măsură de înaltă este înţelepciunea pentru omul nebun; când stă la poarta (cetăţii) el nu deschide gura.
PILDE24.8 Cel ce-şi pune în gând să facă rău se cheamă un mare răufăcător.
PILDE24.9 Gândul celui nebun nu este decât păcat; batjocoritorul este urgia oamenilor.
PILDE24.10 Dacă te arăţi slab în ziua strâmtorării, puterea ta nu este decât slăbiciune.
PILDE24.11 Izbăveşte pe cei ce sunt târâţi la moarte şi pe cei ce se duc clătinându-se la junghere scapă-i!
PILDE24.12 Dacă vrei să spui: “Iată n-am ştiut nimic !”, oare Cel ce cântăreşte inimile nu pătrunde cu privirea şi Cel ce veghează peste sufletul tău nu ştie şi nu va răsplăti omului după faptele lui?
PILDE24.13 Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale.
PILDE24.14 Să ştii că înţelepciunea este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută.
PILDE24.15 Nu pândi, nelegiuitule, casa celui drept şi nu tulbura locaşul lui,
PILDE24.16 Căci dacă cel drept cada de şapte ori şi tot se scoală, cei fără de lege se poticnesc în nenorocire.
PILDE24.17 Nu te bucura când cade vrăşmaşul tău şi, când se poticneşte, să nu se veselească inima ta,
PILDE24.18 Ca nu cumva să vadă Domnul şi să fie neplăcut în ochii lui şi să nu întoarcă mânia Sa de la el (spre tine).
PILDE24.19 Nu te aprinde împotriva răufăcătorului şi nu-ţi întărâta râvna împotriva celor fără de lege.
PILDE24.20 Căci cel ce face rău nu propăşeşte, şi sfeşnicul celor nelegiuiţi se va stinge.
PILDE24.21 Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi cu cei se răzvrătesc nu lege prietenie.
PILDE24.22 Că fără de veste va veni nenorocirea şi cine poate să cunoască sfârşitul lor năprasnic?
PILDE24.23 Şi aceste (proverbe) sunt ale înţelepţilor: Nu e bine ca la judecată să cauţi la faţa oamenilor.
PILDE24.24 Pe cel ce zice celui fără de lege: “Tu este drept!”, popoarele îl blestemă şi neamurile îl afurisesc;
PILDE24.25 Dar celor care îl ceartă cum se cuvine le merge bine şi peste ei vine binecuvântarea şi fericirea.
PILDE24.26 Buzele sărută pe cei ce dau răspunsuri drepte.
PILDE24.27 Rânduieşte-ţi lucrul tău afară şi adu-l la îndeplinire pe câmpul tău, apoi îţi vei ridica o casă.
PILDE24.28 Nu fi martor mincinos împotriva prietenului tău şi nu fi pricina (unei hotărâri nedrepte), cu buzele tale.
PILDE24.29 Nu spune:”Precum mi-a făcut aşa îi voi face şi eu lui; voi răsplăti omului după faptele lui”.
PILDE24.30 Am trecut pe ogorul unui leneş şi pe la via unui om lipsit de minte,
PILDE24.31 Şi iată spinii creşteau în toate locurile, mărăcinii o acopereau cu totul, iar zidul de pietre se prăbuşise.
PILDE24.32 Atunci m-am uitat şi m-am frământat în inima mea, am privit cu luare aminte şi am tras o învăţătură:
PILDE24.33 “Încă puţin somn, încă puţină aţipeală, încă puţin să mai stau cu mâinile în sân ca să dorm…”
PILDE24.34 Şi sărăcia va veni peste tine ca un călător şi lipsa ca un om înarmat.

CAPITOLUL 25
Cuviinţa în adunări. Măsura în vorbă şi cumpătarea la mâncare.

PILDE25.1 Şi acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda.
PILDE25.2 Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.
PILDE25.3 Precum înălţimea cerului şi adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot aşa şi inima regilor.
PILDE25.4 Curăţă argintul de zgură şi turnătorul va face din el un vas ales.
PILDE25.5 Dă la o parte pe cel fără de lege din faţa mai marelui şi tronul lui se va întări prin dreptate.
PILDE25.6 Nu te făli înaintea cârmuitorului şi nu sta în locul hotărât pentru cei mari,
PILDE25.7 Căci mai degrabă să ţi se zică:”Suie aici!” decât să te umilească în faţa stăpânului. Ceea ce au văzut ochii tăi,
PILDE25.8 Nu aduce grabnic spre dispută, căci ce ai să faci după aceea când aproapele tău te va da de ruşine?
PILDE25.9 Ceartă-te cu aproapele tău, dar taina altuia să nu o dai pe faţă,
PILDE25.10 Ca nu cumva cel ce o aude să nu te defaime şi să nu dărâme (pentru totdeauna) faima ta.
PILDE25.11 Ca merele de aur pe poliţi de argint, aşa este cuvântul spus la locul lui.
PILDE25.12 Inel de aur şi podoabe de aur de mult preţ este povăţuitorul înţelept la urechea ascultătoare.
PILDE25.13 Precum este răcoarea zăpezii în vremea secerişului, aşa este solul credincios pentru cei ce-l trimit; el bucură sufletul stăpânului său.
PILDE25.14 Precum sunt norii şi vântul fără ploaie, aşa este omul care se laudă cu darul pe care niciodată nu-l dă.
PILDE25.15 Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios şi o limbă dulce înmoaie oase.
PILDE25.16 Dacă ai găsit miere, mănâncă atât cât îţi trebuie, ca nu cumva să te saturi şi să o verşi.
PILDE25.17 Pune rar piciorul în casa prietenului tău, ca nu cumva să se sature de tine şi să te urască.
PILDE25.18 Un ciocan, o sabie şi o săgeată ascuţită este omul care dă mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său.
PILDE25.19 Dinte rău şi picior şovăitor este cel fără credinţă în vreme de nevoie.
PILDE25.20 Ca atunci când dezbraci haina pe vreme friguroasă, sau torni oţet pe silitră, aşa este cântarea pentru o inima întristată.
PILDE25.21 De flămânzeşte vrăşmaşul tău, dă-i să mănânce pâine şi dacă însetează, adapă-l cu apă.
PILDE25.22 Că numai aşa îi îngrămădeşti cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îţi va răsplăti ţie.
PILDE25.23 Vântul de la miazănoapte aduce ploaie şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită.
PILDE25.24 Mai bine să sălăşuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să trăieşti cu o femeie certăreaţă într-o casă mare.
PILDE25.25 Precum e apa rece pentru un suflet însetat, aşa e vestea bună dintr-o ţară depărtată.
PILDE25.26 Ca un izvor tulbure şi stricat, aşa este dreptul care şovăie în faţa celui nelegiuit.
PILDE25.27 Precum celui care mănâncă multă miere nu-i merge bine, tot aşa şi celui care se lasă copleşit de cuvinte de laudă.
PILDE25.28 Asemenea unei cetăţi cu o spărtură şi fără zid, aşa este omul căruia îi lipseşte stăpânirea de sine.

CAPITOLUL 26
Sfaturi împotriva leneviei şi a vicleniei.

PILDE26.1 Precum este zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, aşa nu-i place celui nebun cinstea.
PILDE26.2 Precum vrabia zboară şi rândunica se înalţă în văzduh, tot aşa blestemul fără pricină nu nimereşte.
PILDE26.3 Biciul este bun pentru cal, frâul pentru măgar, iar varga pentru spatele celor nebuni.
PILDE26.4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu te asemeni şi tu cu el.
PILDE26.5 Răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept în ochii lui.
PILDE26.6 Cel ce încredinţează solia în mâna celui nebun îşi taie picioarele şi bea nedreptate.
PILDE26.7 Precum nu poate să se folosească slăbănogul de picioarele sale, tot aşa nici cei nebuni de cuvintele cele înţelepte.
PILDE26.8 Ca şi când pui o piatră în praştie, aşa este cel ce dă cinste unui nebun.
PILDE26.9 Precum un ghimpe intră în mâna unui beţiv, tot aşa sunt cuvintele înţelepte în gura celor păcătoşi.
PILDE26.10 Ca un arcaş care răneşte pe toţi, aşa este cel ce se pune chezaş pentru cel nebun şi pentru cei ce trec pe cale.
PILDE26.11 Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, aşa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.
PILDE26.12 Dacă vezi un om care se crede înţelept în ochii lui, să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el.
PILDE26.13 Leneşul zice: “Pe drum trece un leu, un leu pe uliţe!”
PILDE26.14 Precum uşa se suceşte în ţâţână, tot aşa şi leneşul în patul lui.
PILDE26.15 Leneşul bagă mâna în blid, dar cu mare greutate o duce la gură.
PILDE26.16 Leneşul se crede înţelept în ochii lui, mai mult decât şapte sfetnici înţelepţi.
PILDE26.17 Ca cel ce prinde un câine de urechi, aşa este cel ce se vâră într-o ceartă în care nu este amestecat.
PILDE26.18 Ca unul care aruncă săgeţi arzătoare, lănci, săgeţi şi moarte,
PILDE26.19 Aşa e omul care înşală pe prietenul său şi zice: “Da, am glumit!”
PILDE26.20 Când nu mai sunt lemne se stinge focul şi dacă nu mai este nici un defăimător se potoleşte cearta.
PILDE26.21 Cărbunii slujesc pentru căldură, lemnele pentru foc, iar omul certăreţ pentru a aţâţa cearta.
PILDE26.22 Vorbele celui defăimător sunt ca bucatele gustoase; ele se duc în adâncul măruntaielor.
PILDE26.23 Spoială de argint care îmbracă un vas de lut, aşa sunt buzele mierose şi o inimă rea.
PILDE26.24 Cu buzele sale se prefece cel ce urăşte, iar înlăuntrul lui nutreşte înşelăciune;
PILDE26.25 Când îşi schimbă glasul, să nu-l crezi, căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
PILDE26.26 Cineva poate să-şi ascundă ura lui prin prefăcătorie, dar în adunare răutatea lui se dă pe faţă.
PILDE26.27 Cine sapă groapa (altuia) cade singur în ea şi cel ce rostogoleşte o piatră se prăvăleşte (tot) peste el.
PILDE26.28Limba mincinoasă urăşte adevărul şi gura linguşitorilor pricinuieşte prăbuşirea.

CAPITOLUL 27
Nenorocirile mâniei şi bucuriile adevăratei prietenii.

PILDE27.1 Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu ştii la ce poate da naştere.
PILDE27.2 Să te laude altul şi nu gura ta, un străin şi nu buzele tale.
PILDE27.3 Piatra este grea şi nisipul cu anevoie de ridicat; însă furia nebunului este mai grea decât amândouă.
PILDE27.4 Întătâtarea este crudă şi mânia aprigă, dar tăria pizmei cine o va putea îndura?
PILDE27.5 Mai mult preţuieşte o dojană pe faţă decât o dragoste ascunsă.
PILDE27.6 De bună credinţă sunt rănile pricinuite de un prieten, iar sărutările celui ce te urăşte sunt viclene.
PILDE27.7 Sătulul calcă mierea în picioare, iar flămândului tot ce este amar (i se pare) dulce.
PILDE27.8 Ca o pasăre gonită din cuibul ei, aşa este omul izgonit din casa sa.
PILDE27.9 Untdelemnul şi mirezmele înveselesc inima, dar tot aşa de dulci sunt sfaturile unui prieten care pornesc din suflet.
PILDE27.10 Pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău nu-l părăsi; în casa fratelui tău nu intra în ziua restriştii tale.Mai bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe.
PILDE27.11 Fii înţelept, fiul meu, şi bucură inima mea, ca să pot răspunde celui ce mă cleveteşte.
PILDE27.12 Înţeleptul vede nenorocirea şi se ascunde, cei proşti dau peste ea şi îndură necaz.
PILDE27.13 Ia-i haina că s-a pus chezaş pentru altul şi cere-i zălog din pricina celor străini.
PILDE27.14 Celui ce binecuvântează pe prietenul său cu glas mare dis-de-dimineaţă, i se socoteşte ca un blestem.
PILDE27.15 Un jghab care curge în vreme de ploaie şi o femeie arţăgoasă sunt la fel;
PILDE27.16 Cel care vrea s-o oprească opreşte vânt şi mâna lui cea dreaptă parcă ar ţine în ea undelemn.
PILDE27.17 Fierul cu fier se ascute şi un om ascute mânia altui om.
PILDE27.18 Cel ce păzeşte un smochi mănâncă din rodul lui, iar cel ce păzeşte pe stăpânul său va fi răsplătit cu cinste.
PILDE27.19 Precum nu se aseamănă faţă cu faţă, tot aşa inima unui om cu inima altuia.
PILDE27.20 Iadul şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa şi inima omului este de nesăturat.
PILDE27.21 În topitoare se lămureşte argintul şi în cuptor aurul, iar omul se preţuieşte după numele cel bun.
PILDE27.22 Chiar dacă vei pisa în piuliţă cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe,tot nu-l vei despărţi de nebunia lui.
PILDE27.23 Sârguieşte-te să-ţi cunoşti oile tale şi ia seama la turma ta,
PILDE27.24 Că bunăstarea nu dăinuieşte de-a pururi şi nici bogăţia din neam în neam.
PILDE27.25 Când iarba s-a trecut şi păşunea s-a isprăvit şi fânul de pe dealuri s-a strâns,
PILDE27.26 Tu ai miei pentru îmbrăcămintea ta şi ţapi ca să plăteşti păşunea;
PILDE27.27 Şi laptele de capră îl ai cu îndestulare, pentru hrana casei, şi merinde pentru slujnicele tale.

CAPITOLUL 28
Iubirea de lege şi adevărata bogăţie.

PILDE28.1 Cel nelegiuit fuge fără ca nimeni să-l urmărească, iar dreptul stă ca un pui de leu fără grijă.
PILDE28.2 Din pricina greşelilor unui om silnic se ivesc certuri, iar omul iscusit le stinge.
PILDE28.3 Un om bogat, care asupreşte pe cei săraci, e ca ploaia care trânteşte tot la pământ, iar pâinea nu se face.
PILDE28.4 Cei ce părăsesc legea ridică în slăvi pe păcătoşi, iar cei ce o păzesc se aprind împotriva lor.
PILDE28.5 Oamenii răi nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg tot.
PILDE28.6 Mai de preţ e săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât cel prefăcut în căile lui, chiar dacă e bogat.
PILDE28.7 Cel ce păzeşte legea este un fiu înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu clevetitorii face ruşine tatălui său.
PILDE28.8 Cel ce îşi sporeşte averea lui, prin dobândă şi prin camătă, adună pentru cel ce are milă de săraci.
PILDE28.9 Cel ce îşi opreşte urechea de la ascultarea legii, chiar rugăciunea lui e urâciune.
PILDE28.10 Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără de prihană vor fi fericiţi.
PILDE28.11 Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea.
PILDE28.12 Când drepţii biruiesc e mare sărbătoare, iar când cei fără de lege ies la iveală, oamenii se ascund.
PILDE28.13 Cel ce îşi ascunde păcatele lui nu propăşeşte, iar cel ce le mărturiseşte şi se lasă de ele va fi miluit.
PILDE28.14 Fericit este omul care se teme totdeauna, iar cel ce îşi învârtoşază inima lui va cădea în nenorocire.
PILDE28.15 Leu care răcneşte şi urs flămând este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
PILDE28.16 Stăpânitorul cel lipsit de venituri este mare asupritor; cel ce urăşte câştigul (nedrept) va trăi multă vreme.
PILDE28.17 Un om pe care îl îngreuiază sângele unui ucis fuge până la groapă; nimeni să nu-l oprească!
PILDE28.18 Cel ce umblă fără prihană va fi mântuit, iar cine apucă pe căi strâmbe va cădea într-o groapă.
PILDE28.19 Cel ce lucrează pământul lui se va îndestula de pâine, iar cel ce umblă după lucruri de nimic se va sătura de sărăcie.
PILDE28.20 Omul credincios va fi încărcat de binecuvântări, iar cine zoreşte să ajungă bogat nu va rămâne nepedepsit.
PILDE28.21 Nu este bine să te uiţi la faţa omului, căci pentru o bucată de pâine cineva poate să greşească.
PILDE28.22 Omul lacom se grăbeşte să se îmbogăţească, dar nu gândeşte că lipsa va veni peste el.
PILDE28.23 Cel care ceartă pe un om va avea mai multă mulţumire decât cel care îl linguşeşte.
PILDE28.24Cine despoaie pe tatăl său şi pe mama sa şi zice: “Nu-i păcat!” este tovarăş cu făcătorul de rele.
PILDE28.25 Omul lacom aţâţă cearta, iar cel ce nădăjduieşte în Domnul va fi îndestulat.
PILDE28.26Cel ce îşi pune nădejdea în inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce după înţelepciune, acela va fi mântuit.
PILDE28.27 Cine dă la cel sărac nu duce lipsă; iar cine acoperă ochii lui va fi blestemat.
PILDE28.28 Când nelegiuiţii ies la iveală, oamenii se ascund, iar când ei pier, se înmulţesc cei drepţi.

CAPITOLUL 29
Roadele judecăţii sănătoase.

PILDE29.1 Un om pedepsit îndelung şi tare la cerbicie va fi într-o clipă zdrobit şi fără vindecare.
PILDE29.2 Când drepţii domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei fără de lege, suspină.
PILDE29.3 Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.
PILDE29.4 Un conducător prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune dări grele o ruinează.
PILDE29.5 Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui.
PILDE29.6 Pe calea celui rău este întins un laţ, dar dreptul trebuie să fugă şi să salte de bucurie.
PILDE29.7 Omul drept se îngrijeşte de pricina celor sărmani; celui fără de lege nu-i pasă de ei.
PILDE29.8 Batjocoritorii răscoală cetatea, iar cei înţelepţi potolesc mânia.
PILDE29.9 Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.
PILDE29.10 Oamenii setoşi de sânge urăsc pe cel fără prihană, iar cei drepţi ocrotesc viaţa lui.
PILDE29.11 Nebunul face să izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul îşi înfrânează mânia.
PILDE29.12 Când un conducător ascultă de cuvinte mincinoase, toţi slujitorii lui sunt răi.
PILDE29.13 Săracul şi cu cel ce asupreşte pe cei săraci se întâlnesc; Cel ce luminează ochii amândurora este Domnul.
PILDE29.14 Un conducător care judecă cu dreptate pe cei săraci îşi întăreşte scaunul lui pe veci.
PILDE29.15 Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale.
PILDE29.16 Când cei fără de lege domnesc se înmulţesc răutăţile, iar drepţii vor vedea (cu bucurie) prăbuşirea lor.
PILDE29.17 Mustră pe fiul tău şi el îţi va fi odihnă şi îţi va face plăcere sufletului tău.
PILDE29.18 Fără vedenie de prooroc poporul e fără de stăpân, dar fericit este cel care păzeşte legea!
PILDE29.19 Sluga nu se îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe, însă nu ascultă.
PILDE29.20 Dacă vezi un om care se zoreşte la vorbă, atunci pentru un nebun e mai multă nădejde decât pentru el.
PILDE29.21 Dacă (vreun stăpân) dezmiardă din copilărie pe robul său, acesta ajunge la sfârşit să se creadă fiu.
PILDE29.22 Un om mânios aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe păcate.
PILDE29.23 Mândria umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit.
PILDE29.24 Cel ce împarte cu hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude blestemul, dar nu zice nimic.
PILDE29.25 Teama de oameni duce la căderea în cursă, dar cel ce nădăjduieşte în Domnul stă la adăpost.
PILDE29.26 Mulţi caută faţa stăpânitorului, dar dreptatea omului vine de la Domnul.
PILDE29.27 Omul nedrept este urâciune pentru cei drepţi, iar cel drept este o urâciune pentru cei răi.

CAPITOLUL 30
Cugetări despre rostul vieţii.

PILDE30.1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache din Massa. Acest om a zis: “Sunt ostenit Dumnezeule, sunt obosit, Doamne, sunt sleit de puteri!
PILDE30.2 Căci sunt tare prost, ca să mă pot socoti ca om şi nu am pricepere (care ar putea să fie vrednică) de un om.
PILDE30.3 Nici n-am învăţat înţelepciunea şi nici ştiinţa celor sfinţi nu o cunosc.
PILDE30.4 Cine s-a suit în ceruri şi iarăşi s-a pogorât, cine a adunat vântul în mâinile lui? Cine a legat apele în haina lui? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune dacă ştii!
PILDE30.5 Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lămurite, scut este El pentru cei ce caută la El scăparea.
PILDE30.6 Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te tragă la socoteală şi să fii găsit de minciună!
PILDE30.7 Două lucruri cer de la Tine, nu mă respinge înainte de a muri:
PILDE30.8 Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă,
PILDE30.9 Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: “Cine este Domnul?” Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.
PILDE30.10 Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme şi să te silească să-ţi ceri iertare.
PILDE30.11 Este câte un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvintează pe maica sa;
PILDE30.12 Un neam căruia i se pare că e fără de prihană în ochii lui şi care nu este curăţit de necurăţia lui;
PILDE30.13 Un neam…O, cum ridică ochii lui sus şi cât se înalţă de sus genele lui!
PILDE30.14Un neam ai cărui dinţi sunt ca săbiile şi ai căror colţi sunt cuţite, ca să mănânce pe cei sărmani de pe pământ şi pe cei săraci dintre oameni.
PILDE30.15 Lipitoarea are două fiice care zic: “Dă-mi, dă-mi!” Trei lucruri nu se pot sătura, ba şi al patrulea care nu zice niciodată: “Destul!” şi anume:
PILDE30.16 Locuinţa morţilor, pântecele sterp, pământul care nu e sătul de apă şi focul care nu zice niciodată: “Destul!”
PILDE30.17 Ochiul cere îşi bate joc de părintele său şi nu ia în seamă ascultarea (ce este dator) maicii sale, să-l scoată corbii care sălăşuiesc lângă un curs de apă, iar puii de vultur să-l mănânce.
PILDE30.18 Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe:
PILDE30.19 Calea vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în mijlocul mării şi calea omului la o fecioară.
PILDE30.20 Aşa este purtarea unei femei desfrânate: ea mănâncă şi îşi şterge gura şi zice:”N-am făcut nimic rău!”
PILDE30.21 Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde:
PILDE30.22 Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine,
PILDE30.23 Pentru o femeie dispreţuită când ea se mărită şi pentru o slugă care moşteneşte pe stăpâna sa.
PILDE30.24 Patru sunt animalele cele mai mici de pe pământ şi care sunt cele mai înţelepte:
PILDE30.25 Furnicile, neam fără putere, care îşi agonisesc vara hrana lor;
PILDE30.26 Dihorii, neam slab, care-şi clădesc în stânci locaşul lor;
PILDE30.27 Lăcustele care nu au rege şi totuşi ies toate în stoluri;
PILDE30.28 Şopârla care se poate prinde cu mâna şi care pătrunde în palatele regilor.
PILDE30.29 Trei fiinţe au înfăţişare frumoasă, ba patru, care au un mers măreţ:
PILDE30.30 Leul, viteazul printre dobitoace, care nu dă înapoi în faţa nimănui;
PILDE30.31 Cocoşul cel ager, ţapul şi regele căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
PILDE30.32 De eşti aşa de nebun ca să te laşi mânat de mânie, bate-te cu mâna peste gură.
PILDE30.33 Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.

CAPITOLUL 31
Comoară de mare preţ este femeia virtuoasă şi harnică.

PILDE31.1 Cuvintele lui Şemuel, regele din Massa, cu care mama sa îl învăţa:
PILDE31.1 Fiul meu, rodul pântecelui meu, feciorul făgăduinţelor mele, cu ce pot eu să te îndemn?
PILDE31.3 Nu da puterea ta femeilor şi căile tale celor care pierd pe regi.
PILDE31.4 Nu se cuvine regilor, o Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin şi conducătorii băuturi îmbătătoare,
PILDE31.5 Ca nu cumva bând să uite legea şi să judece strâmb pe toţi sărmanii.
PILDE31.6 Daţi băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară şi vin celui cu amărăciune în suflet,
PILDE31.7 Ca să bea şi să uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui.
PILDE31.8 Deschide gura ta pentru cel mut şi pentru pricina tuturor părăsiţilor.
PILDE31.9 Deschide gura ta, judecă drept şi fă dreptate celui sărac şi năpăstuit.
PILDE31.10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
PILDE31.11 Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
PILDE31.12 Ea îi va fece bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale.
PILDE31.13 Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
PILDE31.14 Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
PILDE31.15 Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
PILDE31.16 Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
PILDE31.17 Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
PILDE31.18 Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
PILDE31.19 Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
PILDE31.20 Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
PILDE31.21 N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacoji.
PILDE31.22 Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
PILDE31.23 Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
PILDE31.24 Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
PILDE31.25 Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
PILDE31.26 Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
PILDE31.27 Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze, ea nu mănâncă.
PILDE31.28 Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
PILDE31.29 “Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!”
PILDE31.30 Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
PILDE31.31 Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă!

(Visited 401 times, 1 visits today)

Leave a Reply

+ + +